Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
эбб MARIN $ARA, LEON MIRCEA 6 ta§ii romäni clin Reghin erau deja organizap in urma indrumärilor primite prin ziarul „Románul* din Arad, unde s-au concentrat top frunta$ii 51 deputapi románi infiinpnd Consiliul National Román pentru intreg Ardealul, Bánátul $i parple ungurene. Consiliul National Judetean se constituise la Reghin pentru intreg comitatui Mures-Turda, avind in frunte pe protopopii Vasile Duma $i Ariton Popa p pe avocatul Dr. loan Harpa. Din consiliu mai fäceau parte incä 9 persoane, urmind ca el sä fie intregit pinä la 20 persoane dintre fruntapi románi din Tírgu Mures. Apelurile aduse de mine de la Cluj au fost binevenite prin faptul cä precizau organizarea Sfaturilor ti Gärzilor Nationale care trebuiau sä inlocuiascä autoritätile de stat. . Dupä ce am luat legätura cu membrii consiliului judetean am hotärit ca a doua zi, fiind joi si zi de tirg, sä pnem 0 adunare popularä pentru a lämuri pe participanti de ceea ce aveau sä facä. A participat foarte multä lume care a primit cu insuflepre iar frunta$ii satelor s-au angajat de a trece imediat la alcätuirea sfaturilor p gär/ilor. In zileie care au urmat au fost alungap top notarii p circiumarii. Dupä aceea, timp de о säptäminä, impreunä cu protopopul V. Duma si avocatu! I. Harsia, am cutreerat satele si comunele din partea de sus a Reghinului, pinä la Deda pentru infiintarea sfaturilor 5Í a gärzilor nationale. In fata sätenilor care se adunau peste tot in numär maré rosteam un scurt cuvint plin de infläcärare 5Í avint patriotic: „Fraplor! Sä Stiti cä am venit la voi sä vä vestim un lucru mare. Odatä cu präbusirea celor care au inceput acest räzboi distrugätor, s-а präbusit 5Í asuprirea care a stat ca un jug pe trupurile si pe sufletele noastre. In numele sfint al libertäpi am venit sä vä vestim, cu glasul neamului nostru, cä orice sclavie trupeascä si sufleteascä pe care sute de ani a trebuit s-о induräm, s-а sfärmat, ca un vis urit. „Le vorbeam apoi despre celelalte evenimente care-i interesau 5Í, mai ales, despre viitoarea Adunare de la Alba-Iulia care urma sä hotärascä soarta natiunii noastre. In cursui evenimentelor care au urmat intre Consiliul National Román de la Arad s> Consiliul National Regional Román din Cluj s-au ivit neintelegeri pe motiv cä organul din Cluj actioneazä independent in organizarea sfaturilor 5Í gärzilor nationale. Organul din Arad a proiectat ca in locul gärzilor nationale sä se formeze о armatä naponalä romäneascä. In urma indicatiilor primite Consiliul judetean din Reghin a si lansat о circularä pentru adunarea fostilor soldap romäni. Dar organizatorii nu s-au gindit si la fondurile necesare acestei armate, din care cauzä actiunea a reusit numai in parte 5Í cu un numär mic de soldati. Mai folositoare 51 mai bine organizate au fost gärzile nationale. La Reghin, spre exemplu, s a format о puternicä gardä nationalä care a pus stäpinire pe gara orasului si tinea si ordine in oras. Zona romäneascä din jurul orasului (Valea Gurghiului, Valea Muresului de sus si Címpia) au ínfluentat puternic evenimentele din oras- Dupä ce mi-am indeplinit misiunea la Reghin, in jurul datei de 20 noiembrie am ajuns la Toplita, comuna mea natalä (azi oras) avind, de acum, о bogatä experientä in munca de organizare a sfaturilor si gärzilor nationale. Adunarea de constitute am pregätit-o tot intr-o zi de tirg, dupä ce am luat legätura cu fruntasii si tinerii romäni din localitate. Adunarea s-а tirmt in piata largä din centrul comunei care s-а umplut de lume plinä de entuziasm. Cind adunarea era pe sfirsite si constituisem Sfatul national román, soneria telefonului care a zbirnäit 5Í ne-а adus vesti de la comuna vecinä, Bilbor, a produs panicä la primärie, unde erau functionari maghiari. Un locotenent din armata romänä anunta cä se aflä la Bilbor cu о companie de gräniceri romäni s» cä va veni la Toplita. Vestea s-а räspindit cu iuteala fulgerului 5Í a fost primitä cu о mare bucurie si cu exclamatii: „Vin románii, sint la Bilbor“. Imediat fratele meu Gogu, student 5Í el, a organizat un grup de zece fläcäi inarmati s> au plecat cälare spre Bilbor, in intimpinarea soldatilor románi. Ajunsi acolo au aflat insä, spre marea lor deziluzie, cä gränicerii au primit ordin de a nu mai pleca la Toplita. S-au inapoiat la Toplita unde au ajuns pe Inserate. О parte au plecat acasä iar alpi au intrat la noi. Cind tocmai povesteau despre intilnirea avutä cu locotenentul román, a intrat in casä un plutonier de jandarmi ungur, insopt de un jandarm, care ne-а poftit sä-1 insotim. Revenindu-mi dupä clipa de derutä 1-am íntrebat de dne este trimis. Mi-а spus cä de un locotenent de jandarmi. „Cu ce drept?* am intrebat eu, „In numele légii" mi-а räspuns. Pe baza legilor vechi? Acestea nu mai au valoare. Puterea lor a incetat odatä cu abdicarea regelui Carol al IV-lea. Cu aceasta s-а incheeat 5Í autoritatea Dvs, i-am räspuns eu, calm. Locul fostelor autoritär a fost luat de Sfaturile si gärzile nationale despre care stiti. Aceste autoritär au fost recunoscute de guvemul socialist din Budapesta". Spunind acestea i-am *rätat si delegatia primitä din partea Consiliului National Maghiar din Cluj 5Í am adäugat:
