Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
354 ADRIAN STOICA 20 Mai tirziu, dupä refacerea P.S.D.R., sociali$tilor din Transilvania li s-a anun^at prin presä cä la Bucure$ti a avut loc о consfätuire a membrilor comitetului executiv al P.S.D.R., a Comisiei generale a sindicatelor $i a Comitetului clubului socialist din Bucure$ti. Consfätuirea urma sä ia hotäriri asupra viitorului congres al muncitorilor organizad ín partidul social-democrat. Data congresului s-а fixát pentru zilele de 29—30 iunie $i 1 iulie 1912 la Bucure$ti. S-а propus $i ordinea de zi a Congresului, printre ale cärei puncte figurau: Darea de seamä materialä $i moralä a partidului social-democrat; reorganizarea; tactica mi$cärii; legea meseriilor; votui universal; presa $i editura etc.55. Congresul, dupä cum relateazä „Adevärul“ a Inceput in 29 iunie 1912 st.v. in sala Oppler din Bucure$ti. Din partea sociali$tilor transilväneni au participat la Congres Buchinger (Ungaria) $i I. Cre^u. Presedintele biroului Congresului a fost ales dr. C. Racovschi. Printre mopunile votate de Congres una se referea la solidaritatea cu lupta clasei muncitoare din Ungaria. I. Cre^u i-a salutat in cuvintul säu pe muncitorii románi $i pe delegari sociali$tilor din Bulgaria $i Serbia. El a vorbit detaliat despre lupta muncitorimii transilvänene, mai ales din ultimul timp, cind ace$tia sufereau rigorile teroarei, introduse de reactionarii lui Lukács $i Tisza. Dupä reintoarcerea sa de la Congresul P.S.D.R., Buchinger a scris un articol publicat in revista „Szocializmus“ care fiind apói tradus de P. Buciumean, a apärut $i in „Adevärul“. Pe lingä cele citeva inexactitäp din articol, Buchinger descrie situapa existentä in Romania, arätind cä in ceea ce prive$te mizéria maselor populare $i aid era aceea$i ca $i in Ungaria. El a vorbit cu simpatie despre räscoala {äranilor din 1907, a cäror soartä о caracterizeazä printr-un citat luat de la un scriitor burghez, $i amimé cä „chinuri de felül acesta (pe care le indurä täranii románi — n.n.) numai negrii din America de Nord au fost silici sä indure“. Dupä revoluta din 1907, remarca vorbitorul, domnii románi au crezut cä cea mai urgentä reformä ar fi sä organizeze о gardä de 6.000 de jandarmi $i о armatä intreagä de functionari. Calvarul ^äranului román era totodatä $i drumul sträduin^elor spre progres a muncitorului industrial román. Prima grijä a muncitorimii apäsate $i jefuite din Románia era sä punä capät domniei exclusive a boierilor. Autorul declarä cä „muncitorimea ungarä insufletitä de solidaritatea proletarä $i cu inima plinä de nädejde, dore$te ca lupta Romániei muncitoare sä se ispräveascä cu invingere deplinä56. Sociali^tii románi de dincoace de munti remarcau cä mi$carea muncitoreascä din Románia a luat un avint deosebit. Anuntfnd cä in zilele de 6—8 aprilie 1914 va avea loc la Bucure$ti un nou Congres al P.S.D.R., sociali$tii din Transilvania le-au urat fra^ilor lor din Románia cea mai deplinä reu$itä in lucrärile acestuia. Demn de relevat pentru ideile sale ni se pare articolul scris despre Congresul partidului social-democrat din Románia ce a avut loc in anul 19 1 457. 55 „Adevärul“ din 7 iunie 1912, p. 4. 56 „Adevärul“ nr. 22 din 30 august 1912, p. 3—4. 57 „Adevärul“ nr. 13 din 3 mai 1914, p. 6.
