Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
350 ADRIAN STOICA 16 contra altora. Manifestul era semnat de cercul „Propaganda sindicalistä“42. Politia credea ca cei trei muncitori arestap au fost autorii lui. Acest manifest era cunoscut $i de socialism transilväneni care erau intrutotul de acord cu ideile cuprinse ín el. Un sprijin prepos au primit muncitorii din Vechiul Regat din partea celor din Transilvania care refuzau sä piece in „^arä“ pentru a ínlocui pe grevi$tii ce demonstrau pentru obpnerea drepturilor lor. La rubrica „Adevärului“ intitulatä „Capital p muncä“ gäsim inseratä $tirea cä muncitorii din Transilvania sint incunopinfap cä la Turnu Severin, capitali$tii nesäfiop au de gind sä excludä pe muncitorii din $antierul naval p a-i ínlocui cu muncitori din Ungaria. Cauza este cä lucrätorii au ínceput a se organiza ín sindicate ceea ce nu le convenea capitalipilor. „Nici un muncitor de docuri sä nu meargä ín Románia spre a deveni trädätorul fraplor lui de suferintä“43, anuntä ziarul „Adevärul“. La aceeap rubricä se aräta cä, in Bucure?ti, un numär de peste 400 de timplari au intrat in grevä. Salariul prea mic p timpul prea lung de lucru i-a determinat sä organizeze greva respectivä. „Cu aceastä luptä tovaräpi timplari ip vor intäri sindicatul. Lucrätor organizat sä nu meargä p sä nu primeascä lucru in Bucurepi“44. De asemenea, muncitorii din Transilvania erau апшцар din Romania Veche, cä lucrätorii de cuie p anume cei din Galafi, sínt pregätip sä intre in luptä pentru imbunätäprea situapei lor. „Nici un lucrätor de cuie conpient sä nu cälätoreascä la Galap“45, li se spunea socialipilor de dincoace de munp. Comisia generalä a sindicatelor din Ungaria, anun;a ziarul „Adevärul“, in numärul 29 din 20 septembrie 1907, a hotärit ín sedin^a sa din 13 septembrie sä punä íntreaga Romanie sub boicot. Hotärirea a fost luatä deoarece in Romania, remarca ziarul, exista cea mai sälbaticä goanä impotriva muncitorilor. Tovaräpi románi erau expulzap pentru cä fäceau parte din ríndurile muncitorimii organizate. Muncitorii sträini care lucrau in Romania erau $i ei terorizap. Proletarilor dm Transilvania p Ungaria li se aträgea atenpa asupra faptului cä agenpi románi cautä prin promisiuni mincinoase sä atragä muncitori sträini in Romania, pentru a-i exploata ín modul cel mai barbar. Apelul Comisiei generale a sindicatelor din Ungaria ruga sä nu piece nici un lucrätor in Romania. In cursul anilor 1907—1908 $i in cei care au urmat, adeseori muncitorii din Transilvania $i Ungaria erau anuntap „sä nu piece in Romania deoarece aceasta era boicotatä pentru top lucrätorii de toate breslele“46. 42 ,,La$itatea moralä — releva manifestul — оЬцпшгца de a te supune fara murmur ordinelor celor mai idioate, ticlloase 51 imorale, cultul fortéi brutale $i religioase violen;ei, rezultate ale educatiei patriotice ?i ale cazarmei ifi dau roadele azi. Poporul muncitor, amatit de tiradele sforäitoare ?i infläcärate in care cuvintele de patrie, patriotism, apärare nationals sínt luate in dejert, e tirít spre nebunie, hido$enie 51 crime. Daca voim ca crimele räzboiului (e vorba de räzboiul balcanic — n.n.) sä ia sfir§it, atuncea sä refuzäm de a mai fi mult timp victimele ?i complied stäpinitorilor“. (Arhiva I.S.I.S.P. de pe lingä C.C. al P.C.R., fond M.M., 1912, doc. nr. 3). 43 „Adevärul“ nr. 6 din 6 mai 1906, p. 4. 44 Ibidem, nr. S din 20 mai 1906, p. 4. 45 Ibidem, din 11 martié 1906, p. 4. 43 Ibidem, din 6 decembrie 17 ianuarie 1908.
