Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
338 ADRIAN STOICA 4 „Románii din Ardeal, relata Folea, sint privip ca ni$te fäcätori de rele ?i nu ca ceta^eni pa$nici ai unui stat poliglot. .,“10 Realitatea este cä deosebirea de credin^a sau na^ionalitate, nu i-a despar^it niciodata pe muncitorii din Transilvania, ca lucrul cél mai important era ca fiecare sä adere la cauza muncitoreascä $i fra(i fiind sä lupte unul pentru to;i $i to^i pentru unul. Muncitorii trebuiau sä se uneascä sub un singur steag, pentru a schimba régimül social existent $i a dezrobi clasa muncitoare de sub exploatarea capitalistä. Scopul principal al social-democradei era eliberarea poporului román de sub jugul stäpinirii ungare11. Avind strinse legäturi cu socialism de peste munp, muncitorii social-democrati din Transilvania, educari de cei din vechea Románie, militau pentru ideile socialiste, care erau ideile adevärului pentru cunoa$terea suferin^elor indurate de cätre cei oropsip, pentru libertate $i dreptul la viapi. Sub influenza räspindirii ideilor socialiste de cätre muncitorii din Romania, sociali$tii rontani din Transilvania aveau in mare mäsurä clarificatä ideea insemnätätii grevelor pentru ob^inerea revendicärilor economice $i politice. Greva era consideratä pe bunä dreptite о armä puternicä in mina muncitorimii jefuite. Pentru ca sä reu$eascä aceasta trebuia sä fie bine organizatä. Un luptätor consecvent pentru räspindirea ideilor socialiste in rindurile muncitorimii románé transilvänene a fost Aurel Cristea care avea strinse legäturi cu sociali$tii de peste mun(i. Acesta remarca, lumina binefäcätoare $i dätätoare de via^ä a social-democra(id. La rubrica ,,Po$ta poporului" este inseratä о coresponden^ä a ziarului „Voin^a poporului“ cätre cercul „Romania muncitoare“ din Bucure?ti in care se cereau scuze pentru faptul cä redacpia nu a putut serié mai curínd, din lipsä de timp. „Muncitorii din Transilvania trebuie sä ducä о luptä impotriva asupririi sociale ?i nationale. Bro$urile trimise din vechea Romania au fost primite, lucru pentru care redacpa mul^ume^te cälduros cercului „Románia Muncitoare“12. Constantin-Dobrogeanu Gherea intrejinea strinse legäturi cu socialism de dincoace de Carpaji. El a donat о carte secpei románé din Sibiu13. Relatind despre mi?carea muncitoreascä din vechea Románie sodalitii transilväneni relevau faptul cä peste mun(i se aflä in greva zece mii de muncitori. ín luna iunie (1912) relevä „Adevärul“ a ínceput sezonul grevelor ín Románia. Cele mai multe greve s-au desfä$urat ín Bucure$ti, centrul viepi industriale din tarä. Au íncetat lucrul metalurgi?tii de la patru fabrici, täbäcarii de la 18 fabrici, perierii, tímplarii, croitorii etc. 10 Ibidem. 11 „Marii proprietary capitalistä, bancherii si alpi, il tin pe román in cél mai greu jug .. . Trebuie sä se schimbe aceastä lume nedreaptä in care existä bogap $i säraci, apäsätori si apäsap. Social-democrapa romána din Transilvania lupta pentru ca munca sä fie cinstitä Si prepiitä, pentru egalitate si о echitabilä retribupe dupä merit färä sä se facä deosebire intre oameni“ („Adevärul“, an I, nr. 8 din 4 oct. 1903, p. 2). 12 Arhiva I.S.I.S.P. de pe lingä C.C. al P.C.R., microfilm 237. '3 „Adevärul* din 20 noiembrie 1910.
