Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
320 VASILE DOBRESCU 4 Evolupa, ca numär, a institutiilor financiare ale burgheziei románe$ti a fost, ín timp, relativ rapidä, numärul lor sporind vertiginos íncepínd cu ultimul deceniu al secolului al XIX-lea pe íntreg cuprinsul Transilvaniei, ínvíorínd viata economicä a unor tmuturí care pina atunci cuno$teau о dezvoltare lentä. Astfel, dupä intemeierea Albinei, ín 1872, $i ín perioada de acalmie, ín care afacerile acestei prime institutii bancare románe$ti se consolideazä, íncep cu anul 1883, $i ín urma facilitäplor legislative, sä se íntemeieze, rínd pe rínd, pina ín 1900, ín principalele centre urbane, tírguri $i chiar comune mai ínsemnate, institutii financiare, conturíndu-se ín aceastä perioada träsäturile esentiale ale sistemului bancar románesc transilvänean. Daca ín 1888 sínt consemnate 17 band,5 ín 1892 erau 37 de institutii financiare6 (ín principalele ora$e Sibiu „Albina“, Cluj „Economul“, Timisoara „Timi$ana“, Arad „Victoria“, Blaj „Patria“, Orä$tie „Ardeleana“, Turda „Arie$ana“, Salute „Casa de pästrare“, Sebe§ ,,Sebe$ana“, $imleul Silvaniei „Silvania“, Näsäud „Aurora“, Bistrita „Bistriteana“, Dej „Some$ana“, Oravita „Oraviteana“, Reghin „Mure$ana etc.), iar, ín anul 190Ó, numärul lor se ridicä la 97 in care erau cuprinse $i cele 31 de reuniuni sau insotiri de credit de tip cooperatist, marea lor majoritate cu operatiuni financiare asemänätoare bäncilor propriuzise de actiuni, dar cu о pondere economico-financiarä redusä.7 Ritmul de sporire a bäncilor románe?ti este $i mai ridicat dupä 1900 pinä la primul räzboi mondial cínd sínt inregistrate in jur de 175 noi institutii din care societäti pe actiune 102 §i 73 de insotiri $i reuniuni de credit.8 Asupra numärului institutiilor de credit inregistrate in statisticile financiare oficiale sau ale expertilor economi$ti románi se cuvin a fi fäcute citeva precizäri, intrucit in lucräri mai vechi sau mai noi datele oscileazä destul de sensibil de$i se folosesc aproximativ acelea$i cifre pentru ilustrarea bilantului. Consideräm cä desele inconsecvente se datoresc aparitiei $i publicitätii neregulate a bilanturilor institutiilor financiare in anuarele bäncilor romanesti, a lacunelor surselor de informare financiarä, precum ti a opticii diferite a economittilor care analizau fenomenul bancar-financiar asociind, sau nu, numärului bäncilor propriu-zise, institutiile de credit de tip cooperatist. Obligate sä-$i publice bilanturile in presa vremii, institutiile financiare romanetti nu au socotit necesar, in totalitatea lor, indeosebi cele mici de tip cooperatist, sä trimitä ritmic operatiunile financiare colectivului de redactare al „Anuarului bäncilor“ de pe lingä „Revista economicä", determinind inevitabile fluctuatii in ceea ce priveste aprecierea numärului lor. Astfel, pentru anul 1899 in bilantul bäncilor románe$ti sínt inregistrate 73 de societäti,9 in anul urmätor 75 de bänci, de$i pentru anul 1900 erau consemnate in acela$i organ de presä, „Revista economicä“,10 81 de institutii financiare, iar intr-o lucrare a cunoscutului economist Nicolae Petra erau inregistrate 97 de institutii bancare din care 5 Compas románesc. Antiar financiar, I, Sibiu, 1893, p. 8—17. 6 Nicolae N. Petra, Bündle romänefti din Ardeal }i Banat, 1936, p. 31. 7 Ibidem, pp. 34—35 $i 39. 8 Ibidem, pp. 41—52. 9 Anuarul bäncilor románé, II, Sibiu, 1901, p. 7. 1 Revista economicä, III, 1901, nr. 5, p. 176; Revista economicä, IV, 1902, nr. 6, p 45.
