Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
318 VASILE DOBRESCU 2 pina atunci pentru íntemeierea societäplor de credit pe acrium, care fusese exagerat de maré, adica de 300 de mii florini, sumä centra la íntemeierea príméi band romänesti transilvänene „Albina“ din anul 1872.2 Trebuie sä constatam cä burghezia románeasca ín plinä cristalizare si definitivare a träsäturilor ei — о clasä ínca destul de eterogenä din punct de vedere social si ín perioada din a doua jumätate a veacului al XIX-lea —, n-i reu?it sä pätrundä fatä de burgheziile naponalitälilor maghiarä, (sprijinitä intens de autoritatea statalä dualistä) sau de cea säseascä (cu о veche tradipe economicä), ambele cu о fortä economicä incomparabil mai puternicä decit a celeí románesti, íntr-o mäsurä acceptabilä ín sfera activitäplor industriale sau comerciale, fiind impiedicatä, ín aceastä privintä §i de politica de stat, de legislapa pärtinitoare, de sistemul vamal nefavorabil din cadrul monarhiei etc. In asemenea imprejuräri burghezia romäneascä, cu vädite rädäcini soc’al-economice ín viata ruralä, se orienteazä precumpänitor spre domeniul agrar, care reprezintä un cimp de acpune relativ pupn explorat si främintat de pätrunderea elementelor capitaliste si relativ nou pentru activitatea burgheziilor celorlalte naponalitäp transilvänene. Apoi, investipile necesare In domeniul agrar nu impuneau о mobilizare atit de masivä si о circulate atít de intensivä a capitalurilor ca in industrie si comert, permipnd elementelor burgheziei románesti, posesoare a unor fonduri bänesti mai modeste, sä-si valorifice in condipi mai bűne capitalurile acumulate, färä riscurile concurendéi si fluctuapei financiar-economice acerbe din viata industrial. Aceastä activitate a burgheziei románesti aducea beneficii, desigur inferioare celor din industrie, insä investipile erau mai sigure, mai stabile in agriculturä, si nu erau supuse, in a$a mäsurä fluctuapilor piepi si conjuncturii economice interne si internationale, care, nu in rare cazuri, determinau falimentul unor intreprinderi industriale si unitäp comerciale. Mai mult, ruinarea proprietarilor agrari mari sau mici, dar mai ales al primilor, nu va däuna activitätii institupilor bancare, si deci si a celor románesti, dimpotrivä, le va spori beneficiile, direct si indirect forta economicä si numericä a burgheziei. Bäncile burgheziei románesti in epoca modernä vor avea de infruntat in sfera agrarä concurenta institupilor similare ale celorlalte burghezii, dar mai ales rezistenra politicä a marii mosierimi si aristocrat» conservatoare, in marea ei majoritate de naponalitate maghiarä, care nereusind sä se adapteze modului de producpe capitalist, exigen;elor mecanismului economico-financiar si in consecintä, inregistrínd mari pierderi de proprietati agricole, vor contracara in sfera vietü politice activitatea bäncilor románesti prin declansarea unei propagande si actiuni politice ostile, adeseori exagerate si cu continut naponalist-sovin. Ciocnirile de interese economice se vor manifesta pe mäsurä sporirii numärului bäncilor románesti, adicä spre sfirsitul veacului XIX si inceputul veacului XX si vor fi concretizate, in sicanärile fäcute de presa oficialä sau partizanä elementelor mosieresti, precum si ín parlament, in incercärile de a impune chiar о legislate restrictivä, defavorabilä burgheziilor nationalitätilor asuprite, in special céléi románesti, folosind consecintele obiec-2 Idem, Monográfia institutului de credit fi de economii ,,Albina", 1872—1897, Sibiu, 1897, p. 130.
