Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)

II. Istorie

DINAMICA POPULA^IEI LUDU$ULUI IN ADOUA JUMÄTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA $1 PRIMA JUMÄTATE A SECOLULUI XX

VIOREL GRAMA

Studiile demografice la diferite nivele — sat, comuna, ora?, tara, — au luat un avint deosebit in ultimii ani, acordindu-se о átérnie mai mare evolutiei sau involupei populapei, fapt care concurä la aplicarea unor corective corespunzätoare. Economistul francez Victor Mirabeau ín lucrarea: „Trataite de la population“ atrage atenpa asupra pericolului scäderii populate! pentru un stat conchizind metaforic cä: „Cel dintii bine este a avea oameni, al doilea a avea pärnint“. Remediul pe care il propune este sporirea bogäpei care este condiponatä de ínmulprea oamenilor, cu alte cuvinte factorul demografic este conditional de cel economic.1

Studiul de fa^ä dore$te sä analizeze succint, ín lumina lucrärilor mai ales de statistica, evolupa popul apei ora$ului Ludu$ din a doua jumätate a secolului al XIX-lea pina in prima jumätate a secolului XX, cu referiri la numärul locuitorilor, pinä ín anul 1977.

Prima lucrare tipäritä ín care apare о cifrä aproximativ exactä despre numärul locuitorilor comunei* Ludu$ apare in anul 1857, unde autorul menponeazä cä numärul sufletelor era de 1189.2

Dupä numai 15 ani, in anul 1872, populapa abia cre$te cu 9% ajungind la un numär de 1290 suflete, care locuiau intr-un numär de 267 case revenind la 5—6 locuitori о casä.3

Conform datelor furnizate de situapa statisticä4 din anul 1881, Ludu$ul (din comitatui Turda-Arie?) avea un numär de 313 case, cu о populate de 1838 suflete, realizindu-se о erepere fatä de anul 1857 cu aproape 50%.

Structura populapei pe naponalitäp era urmätoarea:

romäni maghiari germani alpi

1024 625 43 146

1 $tefan Pascu, Demográfia istoricá, in Populate fi societate, Editura Dacia, Cluj, 1972, p. 21.

* ln perioada tratatä Ludu$ul era comuna. A fost deciarat óra? in anul 1961.

2 E. A. Bieltz, Handbuch der Landeskunde Siebenbürgens, Sibiu, (Hermannstadt), 1857, p. 452.

3 A Magyar Korona Országainak Helységnévtára, (Nomenclatorul localitäplor din järile de sub Coroana Ungarä); Budapest, 1873, p. 775.

4 A Magy. Kor. Orsz. az 1881. év elején végrehajtott népszámlálás főbb eredményei megyék és községek szerint részletelve, (Rezultatul recensárrúntului populafiei de la inceputul anului 1881, defalcat pe judefe fi comune, din Járile de sub Coroana Ungará), Budapest, 1882, p. 300.