Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
AUREL HOLIRCÄ 24 294 Caz aproape identic intílnim ín satui Poienita (Ogari). La 27 februarie 1906, prefectul semnaleazä Ministerului Instrucpunii Publice urmätoarele: . era de preväzut cä construirea unui local de §coalä $i demersurile fäcute In acest sens ín satui Poienita vor e$ua, cäci satui este atit de mizer §i särac incit nici terenul pentru construcpe nu-1 poate asigura. Acum, la о populate de 295 locuitori, numärul elevilor ordinari este de 50, iar al celor adulti de 19. Numärul valahilor este de 222 pe cind al maghiarilor de numai 73. Aeolo e necesar insä a se construi о $coalä „nu numai din punct de vedere cultural, ci $i din punct de vedere al maghiarismului“.32 (anexa 1 cu traducerea in 1. romanä). Totu$i, nici aici ca in multe alte localitati, statul maghiar nu a reu$it sä construiascä $coalä de stat, nu cä nu ar fi vrut, ci pentrucä intimpina о rezistentä deosebitä dm partea locuitorilor care vedeau in aceastä $coalä dusmanul lor cél mai inver§unat care se sträduia sä le fure limba. Acéláéi situatie о intilnim $i ín satui Onuca, a$ezare in a$a numita „cimpie“, inconjurat de sate romäne$ti, $i care conform declaratiilor revizorului ?colar din acea vreme, era amenintat cu disparitia. Pe adresa oficiului de «constructi care fäcea cunoscut revizoratului $colar cä a intocmit planul pentru construirea unui local de $coalä in acest sat, acesta pune urmätoarea rezolutie: . tin sä accentuiez din nou cä in acest caz e imperios necesarä construirea unei $coli acolo nu numai din punct de vedere al instructiei $colare ci mai ales din punct de vedere al maghiarismului, care sä constituie acolo in marea masa a romänilor о insulä, un punct de apärare inaimat“.33 34 Rezolutia poartä data de 5 februarie 1911. La Onuca, ca de fapt $i in alte pärti, §coala nu s-а construit cu tot strigätul de alarmä al revizorului $colar $i al prefectului care speriau lumea cu „disparitia elementului maghiar in marea valahä". Concomitent cu actiunea de construire a noi $i noi localuri de $coalä de stat, care sä u$ureze actiunea de deznationalizare, se intensificä actiunea de instruire a elevilor in insu$irea limbii maghiare. Cum a evoluat acest proces ni-1 indicä situatia de mai jos, care ilustreazä cu prisosintä eforturile depuse de autoritär in acest sens. Se §tie cä limba maghiarä a fost introdusä in 5colile romäne?ti incä din 1842, dar predarea ei se fäcea destul de incert. Dupä anul 1875 insä, dispozitiile in acest sens sínt din ce ín ce mai drastice. Iatä deci care a fost evolutia acestei actiuni: 1879 1903 1905 — La íjeoala cu un singur post se préda, säptäminal limba maghiarä, ore . . ............................................................................................................ 3,1/2 7 13 — la ijcoala cu 2 posturi .................................................................................. 6 14 21 — la §coala cu 3 posturi.................................................................................. 8 18 26 — la $coala cu 4 posturi................................................................. 8 22 32 — la $coala cu 5 posturi.................................................................................. 9 21 32 — la ijcoala cu 6 posturi ................................................................................. 14 21 34м 33 Ibidem. 34 G. Sima, $coala románeasca din Ungaria fi Transilvania, Bucurejti, 1915, p. 23, 26 Si 27.
