Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
21 DIN ISTORIA S COL II MURE$ENE 291 О situate similarä gäsim ín comunele Pietri$—Häpäu, sate care intretineau un inväfätor ambulant $i care cu toate eforturile nu au reupt sä acopere decit 266 florini din necesarul de 300 Pentru a lämuri popularia acestor sate, s-а deplasat о comisie compusä din protopopul Vasile Hosu, preopi Vasile Tatar, loan Florian, $tefan Boro?, loan Lucaci $i gospodarul $tefan Boro^. Din partea sätenilor au luat parte la adunare 26 säteni din Härfäu $i 5 din Pietrip Protopopul Vasile Hosu fäcind cunoscut scopul ie§irii la faja locului $i explicindu-le motivul acestei adunari „le leagä de suflet“, cum gläsuie$te procesul verbal, „dacä-p iubesc limba, $coala $i sfinta bisericä in fräpetate sä se consfätuiascä cum p in ce chip s-ar putea ridica salarul cantorului- docent la minimum prescris“. Dupä ce locuitorii ip spun pásul p aratä starea de cumplitä säräcie In care se sbat, se menüin pe pozipe cä suma maxima ее о pot achita este de 266 florini, dupä cum urmeazä: A. Din Härtäu: — Din casa bisericii..................................... 48,02 florini — Arunc pe 44 familii a 2 fl......................88,00 — Din 24 mier£e cucuruz...............................19,20 ,, — Din 25 zile lucru a 50 cor............................12,50 ,, — Un cositor cantoral................................. 2,28 — Din casa cantoralä cu grädinä .... 20,00 — Din stola de peste an ................................10,00 ,, Total 200,00 florini B. Din Pietris : — Grädina §i casa parochialä..................... 25,00 florini — Din stolä .......................................................8,00 ,, — Din miérté cucuruz.......................................9,60 ,, — De la 20 prunci de §coalä ................. 20,00 ,, — Din 8 zile de lucru........................................4,00 ,, Total = 66,60 florini. La intervenpa lui Vasile Hosu care le sugereazä cä in cazul cä li s-ar acorda un imprumut de 50 florini pe termen de 5 ani, ar fi in stare sä-1 restituite daca ar ínjgheba un fond de cereale care sä le acopere acest deficit, delegapi satelor acceptä, díndu-$i seama de pericolul in care se aflä $coala, limba $i tradipile in care au crescut.27 Actul a fost íncheiat la 15 decembrie 1893, semnat de comisia sus amintitä $i de 32 säteni delegap ai locuitorilor celor douä sate. Am ilustrat numai cu aceste douä cazuri afirmapile noastre, dar elocvente §i gräitoare pentru a ne demonstra о situape care numai fericitä nu era. 27 Arhiva fostului revizorát jcolar al jud. Mure?, anul IS95.
