Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
280 AUREL HOLIRCA 10 Situapa de mai sus e cum nu se poate mai gräitoare. In decurs de 40 de ani aproape nu existä comunä in care sä nu se fi construit local de $coala prin contribupa ?i munca sätenilor, care au in(eles sä rupä din säräcia lor, pentru acest scop atit de nobil. Intilnim insä $i cazuri, in special in comunele mixte, unde elementul romänesc era in inferioritate numericä, iar situapa materialä a iocuitorilor era deosebit de slabä, care nu $i-au putut construi local, a?a cä odraslele acestora frecventau ?coala maghiarä din localitatea respectivä. Astfel de cazuri intilnim la Porumbeni, Sintandrei, Sintioana de Mure?, Pänet, Iloteni, Väleni, Culpiu, Cräciune$ti, Troika, Glodeni, Nicole?ti, Maiad, Päsäreni, Murgepi Acä^ari, Sini$or, $ardul Nirajului, Iobägeni etc., etc. Se inregistreazä apói un oarecare numär de invä(ätori ambulanp, ca, de exemplu: Comlod cu Orosfaia, Mura Mica cu Mura Mare, Apalina cu Iernu(eni, Bräteni cu Budurleni etc. La fel, mai existau p la sfir$itul secolului trecut sate care nu aveau invä^ätor, cursurile fiind predate de preop, a$a cum este cazul la Comori, Här(äu, Goreni, Beica de Jos etc. In privin^a instrucpei ?colare rezultate frumoase s-au inregistrat la Subcetate unde dascälul Pamfil.......invä(a ре о limbä romaneascä sä se pomeneascä“ dupä cum gäsim notat ре о psaltire. Vestea acestei §coli s-а dus pinä departe pe Mure?, incit veneau aici tineri de pe la Deda, Ripa, Topli(a la invä(äturä, ba chiar ?i din alte säte mai indepärtate.15 Vestitä a fost pe vremi ?i ?coala de la Gurghiu, despre care am amintit ?i in altä parte, incit unii istoriografi о aseamänä cu ?coala lui Gh. Lazär de la Bucurepi, atit era de cäutatä pentru instrucpa ?colarä ce se fäcea aici. Chiar ?i nobilii maghiari i?i trimiteau copiii la aceastä $coalä, despre care se dusese vestea in special in deceniul al patrulea al secolului trecut. О ?coalä care a inregistrat rezultate frumoase a fost $i cea de la Reghin, care in anul ?colar 1852/53 este amintitä cu trei dascäli: loan Teslovan, Petru Anca ?i Baziliu Dumbravä, care au terminat studiile la Praga $i Viena. Ace$tia predau eite 24 ore säptäminal $i instrucpa $colarä se fäcea ?i in limbile germanä, latinä ?i maghiarä pe lingä limba romanä. Despre aceastä ?coalä, la 1860, Visarion Roman avea sä spunä: „Dintre toate ?colile din comitatele Cluj, Turda $i Scaunul Mure?ului, ?coala romaneascä din Reghinul Säsesc se poate numi cea mai bunä“. Dar nu numai in localitäple semnalate mai sus se inregistreazä rezultate pozitive care aduc о serioasä contribute la cauza ridicärii poporului, ci $i in alte localitäp intilnim astfei de ?coli care constituie о mindrie pentru noi. Astfel de $co!i au fost la acea vreme la Deda, Sintu, Topli^a, Hodac, Ru?ii Munp, Moräreni, Säcalul de Pädure, Färägäu, Ungheni, Riciu, $incai, Lunca etc. Fiind incadrate cu dascäli destoinici, devotap maréi cauze a ridicärii poporului, aceste $coli devin tot mai populate, iar prin aepunile lor, pe plan extrascolar, trezesc la via$ä ^äränimea satelor noastre. La aceastä aepune au contribuit mult §i intelectualii ridicap din pätura täräneascä, care prin exemplul lor au indemnat mereu sätenii la fapte frumoase ?i inalte. О deosebitä contribmie ?i-au adus si publicapile vremii ca ?i cärple ce incep sä pätrundä tot mai 15 Gavril Urzicä, Monográfia comunei Subcetate (in manuscris).
