Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
264 IOAN POP 20 In anii care au urmat, régimül neabsolutist a inceput sä se clatine, fiiad pina la urmä ínlaturat d ínlocuit cu unul „liberal“. О astfei de schimbare era impusä de intensificarea luptei sociale d nationale a popoarelor din cadrul imperiului, dar d de ínfríngerile pe care acesta le-а suferit in räzboiui cu Sardinia $i Franca din anul 1859. Pentru a preintimpina dezagregarea imperiului, Curtea de la Viena va reda о anumitä autonomie {ärilor d provinciilor din cadrul acestuia, promi^ind satisfacerea revendicärilor sociale d nationale ale popoarelor in cadrul noului régim. Astfel, ín circulara sa din 25 august 1859, cätre guvernatorii tuturor ;arilor din cadrul monarhiei, noul mimstru de interne, contele Goluchowski, cerea: „Respectarea naponalitäplor, a datinilor $i moravurilor lor, rapoarte adevärate d fidele despre dorin^ele lor, purtare onestä dar bärbäteasca din partea funcponarilor fa;ä de popor, rezolvarea grabnicä a afacerilor, ci$tigarea increderii poporului, inläturarea funcponarilor lipsip de tact d nedestoinici, ori nepopulari, $i constringerea funcponarilor publici de a invä^a limba naponalitäplor din jurul lor“4S. In noile imprejuräri se pärea cä d lupta indelungatä a fopilor gräniceri näsäudeni pentru redobindirea proprietäplor $i drepturilor lor ar avea mai muhe §anse de izbindä. Astfel, la 2 august 1860, avu loc la Näsäud о nouä adunare a reprezentanplor celor 44 comune loste gränicere$ti. Adunarea а fost convocata d organizatä de comitetul fondurilor grämcerejti, ia ea participind 105 reprezentanp din comunele mendonate, precum ?i intelectualii locali ca: Vasile Nascu, Macedón Pop, Petru Tanco, Vasile Mure$an, loan Mure$an, Vasile Petri d alpi. In cadrul adunärii fu ales pre§edinte al comitetului fondurilor gränicerepi noul vicar, Grigore Moisil, care, aläturi de Vasile Na?cu, Petru Tanco d alp intelectuali, va desfäpira о activitate suspnutä pentru apärarea intereselor acelui pnut. Intre problemele dezbätute in cadrul acestei adunari este d aceea privind trimiterea unei deputapuni la Viena, cu о petipe „in cauza referinplor de drept dintre fostele comune gränicere$ti d erariul cameral, rugind pe impärat sä sprijine rezolvarea favorabilä a acestei cauze“43 44. Evident, cheltuielile legate de aceastä acpune urmau a fi suportate de toate cele 44 comune foste gräniceresti, preväzindu-se in acest scop suma de 1000 florini. Este de remarcat faptul cä d de data aceasta, organele administrative ale prefecturii de la Bistrpa vor crea tot felul de obstacole pentru a impiedeca plecarea deputapunei la Viena, suspnind cä petipa fo$tilor gräniceri ar putea fi data guvernatorului civil d militar de la Sibiu, iar acesta s-о trimita impäratului. Aceastä atitudine ostilä a organelor administrative va determina pro testul lui Grigore Moisil, pre$edintele comitetului fondurilor gränicere?ti. A$a dupä cum se $tie, la 20 octombrie 1860 a apärut diploma imperials prin care se anun^a reinstaurarea vecnilor unitäp administrative. Cum era d firesc, in astfei de imprejuräri d fo§tii gräniceri se gindeau la viitorul pnutului lor, nevoind a fi anexap la districtul Bistri^ei sau la vreun comitat vecin. In acest timp sosi la Näsäud circulara mitropolitului Alexandru Sterca $ulupu, in care se cerea trimiterea a doi bärbap din tagma militarä, in ca-43 Teodor V. Päcäpan, op. cit., p. 787. 44 Nestor $imon, op. cit., p. 178.
