Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)

I. Arheologie

15

A$EZÄRI CU TERASE COTOFENI

25

Strachinile au, in comparare cu formele prezentate, о frecven^ä $i räspindire mai mare in a$ezärile de inälpme. ln afezärile de la Boarta, Cilnic, Sincai ele se inscriu íntr-un repertoriu tipologic mai bogát. La Boarta au fost descoperite strächini asemänätoare ca tip unora de la $incai (IVa—c), dar $i in Variante aparte.

О forma aparte, singularä ín a$ezare59, se leagä prin profil de tipul $incai IVd. Ea are marginile in forma de pilnie ('Trichterrand), specifice unor vase din bronzul timpuriu (Schneckenberg).

Din ajezarea de la Cilnic existä strächini fragmentare de tipul $incai IV a $i IVc. La Agrifteu au fost descoperite fragmen te de strächini, dar modul in care s-au conservat nu permite incadrarea lor intr-o formä tipologicä certä.

Forma de vase globulare se cunosc in afezärile de la Boarta, Cilnic, fi $incai60.

Cu exceptia canilor descoperite la $incai, nu avem mensium despre descoperirea acestui tip de vas in celelalte afezäri de maliimé cu terase. Fara indoialä, cänile fragmentare sau íntregi descoperite ín aceste afezäri au fost incadrate, deseori pe criterii mai múlt formale, conventionale, ca cefti, sau invers, ceftile descoperite au fost considerate cäni.

ín conceptia in care s-а fäcut clasificarea ceramicii de la §incai nu gäsim, deocamdatä, ín celelalte afezäri vase, nici mäcar fragmentare, care ar putea fi incadrate íntr-una din variantele tipului $incai Via—c.

In schimb, cestile, foarte numeroase, au fost descoperite ín aproape toate afezärile de inältime cu terase. Din varianta $incai Vila existä cefti descoperite la Boarta61 fi Cilnic62 63. Varianta $incai Vllb este atestatä la Boarta65, Cäpud64 ?i Cilnic65. Ultima variantä $incai, Vile are cea mai maré räspindire fi frecventä in aceste afezäri. Ea se intilne$te indeosebi la Boarta66, Cäpud67 fi Cilnic68.

О forma oarecum aparte a fost descoperitä numai in a$ezarile de la Boarta69 fi Cilnic70. Ea are corpul sferic, ovoidal, gitul cilindric, scurt, gura strínsa, toarta in banda supraínaltata. Forma este asemänätoare intr-o oarecare mäsurä cu varianta $tncai Vila, cu deosebirea cä läpmea maximä a corpului este, in comparape cu gura, mult mai mare. De aceea am putea sä

59 К. Horedt, op. cit., p. 63, fig. 14/6; Marisia, IX, pl. XI/5.

60 Marisia, IX, pi. X/5—8.

61 K. Horedt, op. cit., p. 63, pi. 14/5; S. Dumitrafcu, G. Togan, op. cit., pl. IV/2; Marisia, IX, pi. XI/8; XIV/7, 9.

62 Marisia, IX, pl. XIV/8, 10, 11, 15.

63 S. Dumitrajcu, G. Togan, op. cit., pl. V/3, 4.

64 Marisia, IX, pl. XI/9 (mz. Aiud, inedite).

65 Ibidem, pi. XIII/1—10, 14, 16, 19; XIV/27.

и K. Horedt, op. cit., p. 63, pi. 14/1, 2; S. Dumitra$cu, G. Togan, op. cit., pi. IV/1, 6; Marisia, IX, pl. XIV/9.

67 Marisia, IX, pi. XI/10 (mz. Aiud, inedite).

68 Marisia, IX, pi. XIII/12, 13, 15, 17, 21; XIV/16—26, 28, 29.

69 K. Horedt, op. cit., pi. 14/3 = P. Roman, op. cit., pi. 19/16 = 87/1; Marisia, IX, pl. XI/6, 7; XIV/1—3, 12—13.

70 Marisia, IX, pl. XIV/4.