Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)

II. Istorie

UN MARTÍR mure$ean, vasile pop LIVIU MOLDOVAN GRIGORE PLOE$TEANU Intre revolu^ionarii care $i-au pierdut via^a ín anul 1848 ín lupta pentru libertatea socialä ?i na^ionala a poporului román se numará ?i Vasile Pop din Nazna, de línga Tírgu Mure?, tribünül mórt ín ímprejurari tragice ín floarea vírstei. Vasile Pop s-а näscut la 29 decembrie 1825 st.v./12 ianuarie 1826 st.n.,’ ca fiú al parindlor Irimie Pop, preot ortodox ín comuna Nazna, $i Todora Tatar, dupä cum rezultä din registrul botezaplor din acél an1. Registrul de mor|i din aceea?i comuna, ne aratä cä la 30 septembrie st.v./13 octombrie 1848 st.n., a fost ínmormíntat Vasile Pop, cleric teolog, necäsätorit ín virstä de 21 ani, fiind spínzurat2. Constatam cä data vírstei indicata ín acest re­­gistru nu corespunde cu data na$terii din registrul botezaplor, tribünül avínd la moarte vírsta de 23 ani $i 9 luni, nu 21 de ani. ínmormíntarea ?i ínre­­gistrarea lui Vasile Pop a facut-o preotul Naznei, Iacob Tec?a, care a functio­­nat aid intre anii 1845—1865, cínd a decedat. In cererea sa, din 6 iulie 1852, cätre episcopul Andrei $aguna, prin care Iacob Tec?a íl roagä a interveni la Guberniu sau la ímpárat, pentru un ajutor bänesc, el se da drept tata a lui Vasile Pop. Probabil cä era tata adoptiv al eroului mártír, cäci Irimie Pop, adeväratul säu pärinte, figureazä ín registered parohiale de stare civilä numai pina la 1836, cínd probabil, a decedat3. Din acelea?i registre mai rezultä cä la 12 ianuarie 1847 a decedat Erimie Popovici, paroh ín Nazna, ín virstä de 96 ani4 care nu putea fi tatäl lui Vasile, ci doar bunicul säu, iar la 27 aprilie 1863, a decedat ín virstä de 62 ani, preoteasa Fevronia Anica Popovici, care ar putea sä fi fost mama tribunului5 6. Tribünül Vasile Pop, care conform märturiei din cererea de mai sus a lui Iacob Tec?a, abia isprävise ?colile filozofice?ti $i cursul clerical ortodox de la Sibiu® a fost cuprins ca $i alti tineri ín vírtejurile revolupei de la 1848—1849. A luat parte la Marea Adunare Nationals de la Blaj ín 3/15 mai 1848 exprimíndu-$i vointa dirza, ímpreuna cu conducatorii adunärii ?i cu cei 40.000 de ;arani románi adunari aici, de a se opune unirii Transilvaniei 1 Arh. Stat. Tírgu Mure?. Colecfia registrelor matricole parohiale, nr. 555, f.l. 2 Ibidem, nr. 559, f. 25./vezi anexele nr. 8 ?i 9. 3 Ibidem, nr. 554, f. 29. 4 Ibidem, nr. 559, f. 36. 5 Ibidem, nr. 559, f. 36. 6 Vezi anexa nr. 9.

Next

/
Oldalképek
Tartalom