Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
9 CONTURAREA PERSONALITÄTII LUI FLORIAN MICA$ 223 sä militeze pentru cauza proprie lor $i a tovaräsilor lor.20 Al. Papiu Ilarian va veni la liceul academic piarist din Cluj spre a-$i continua studiile. Mai tirziu vor sosi la Tirgu Mure? spre a-?i da examenul practic de avocat ?i tinerii Dumitru Boer $i Vasile Ladislau Pop. Astfel la Curtea de Apel din Tirgu Mure? se vor íntílni vechii prieteni de la Blaj. N-au pierdut nimic din spiritui de combativitate ?i solidaritate ce-i caracteriza. í?i aminteau cu drag de „Aurora“ Blajului, de ideile románismului, pe care aceastä revistä le vehicula. Au aflat curind, cä ín acél an, 1845, studentü academiei-piaristi din Cluj, in mijlocul cärora au studiat $i ei, ínfiintasera societatea de lecturä „Aurora“ sau „Zorile pentru minte si inima", ca simbol al fuziunii dintre studenpmea si revista „Aurora“ din Blaj ?i studentimea ?i revista „Foaie pentru minte, inima ?i literaturä“ din Bra?ov.21 Initiator» societäpi au fost Nicolae Popea, Radu Popea, Alexandru Papiu Ilarian, Alexandru Boha^el, Iosif Hodo? Zaheu Hodo?. Sub íngrijirea lor a apärut si о revista manuscrisa a societapi. о foaie säptäminalä care purta aceea?i denumire ca ?i societatea. Redactorul-sef al foii era Nicolae Popea, iar primul säu colaborator ?i secretar de redacpe Alexandru Papiu Ilarian. Foaia „Zorile“ se ímpartea gratuit íntre studendi rontani ai liceului academic din Cluj. Ea se va trimi te ?i cancelistilor rontani de la Tirgu Mures si tinerimii románé din celelalte centre culturale románesti. Cheltuielile de editare ?i expediere ale revistei le suportau dói dintre numerosii tineri bra?oveni prezenb la Cluj: Constantin Secärean ?i Constantin C. loan.22 In acest fel, Florian Mica? n-a pierdut contactui cu Clujul, cu studentimea de aid si cu idealurile sale. Poate se va fi numarínd printre aceia care au cerut ca foaia „Zorile“ sä se trimita ?i cancelistilor din Tirgu Mures. Generabile de studenb care vor face practica la Curtea de Apel din Tirgu Mure? ín preama anului 1848, vor fi influentate in totalitate de ideile prezente in coloanele foii „Zorile“, in „Gazeta de Transilvania“ etc. Aceste generat» vor constitui nucleul revolutionär in jurul cäruia vor gravita celelalte forte revolutionäre románesti din Transilvania. Cancelistii rontani din Tirgu Mures vor fi primii apärätori ai intereselor neamului romanesc in revolutie. Erau constienti de menirea pe care le-о häräzise natiunea romána si vor lupta consecvent pentru drepturile ei. Spre deosebire de Moldova ?i Tara Romaneascä, inexistenta unei aristocratii románesti in pätura conducätoare a revolupei din Transilvania constituirea ei numai dintr-o burgihezie micä ?i mijlocie, a dus la impletirea miscarii burgheze cu cea täräneascä ?i implicit a aspectului national cu cel social.23 Florian Micas i?i va incepe practica la Curtea de Apel sau Tabla regeascä din Transilvania in 1845 ?i о va termina in primävara anului 1848.24 Tabla 20 Jakab Elek, S2abadságharczunk történetéhez. Visszaemlékezések 1848—1849, (Contributi! la istoria luptei noastre pentru libertate. Amintiri 1848—1849), Budapest, 1880, p. 53. Jakab Elek gre$e$te cínd il nume$te György Mica? pe Florian Mica$. 21 Marius Nicolae Sulicä, Alexandru Papiu-llarian ca student la liceul academic din Cluj (extras), p. 7. 22 Ibidem, p. 8. 23 George Em. Marica, Iosif Hajós, Cälina Mare, Constantin Rusu, Ideológia generáliéi románé de la 1848 din Transilvania, Editura politica, Bucure$ti, 1968, p. 293. 24 Traian Popa, Monográfia orafului Tirgu Műre?, 1932, p. 140; Vasile Netca. Pe drumul unitäfii nationale, Ed. Dacia, Cluj, 1975, p. 179; Grigore Ploejteanu, Cancelifti románi
