Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
7 CONTURAREA PERSONALITATI! LUI FLORIAN MICA$ 221 astfei de avantaje. Incä de pe acum el va fi cunoscut de familiile demnitarilor maghlari din Cluj in casa cärora a pätruns prin intermediul fiilor acestora (de exemplu in familia contelui Miko18). Nu urmärea decit sä-?i satisfacä propria curiozitate ?i sete de cunoa?tere. li detesta pe cei care, odatä pätrunp in asemenea familii, cädeau pradä deznaponalizärii sau luärii unei atitudini pasive fatä de lupta naponalä a románilor. Evenimentele interne ale Transilvaniei ?i cele externe nu i-au läsat inditerenp pe tinerii romani, care au frecventat ?coala piari?tilor din Cluj. Mi?carea naponalä romána, care avea deja de un secol о dezvoltare proprie, a primit un impuls prin aceste evenimente hotäritoare pentru inchegarea unei atmosfere revolutionäre ?i ascuprea spiritului combativ al intelectualitäpi románé. $tirile interne $i externe soseau la $coala piari?tilor prin intermediul „Gazetei de Transilvania“, care era cititä regulat de cätre elevii $colii. Prin intermediul ei, societatea romäneascä transilväneanä a urmärit atent viata elevilor romani din Cluj. Nu de pupne ori, in coloanele „Gazetei“ au apärut in?tiin^äri despre examenele sau activitäple elevilor romani ?i despre felul cum se prezentau la invä^äturä. Intelectuali ca Ramontai sau protopopul de Sibiu, loan Maier, au inlesnit elevilor románi primirea unor carp, printre care „Istoria“ lui Petru Maior ori a „Gazetei de Transilvania“.19 Crearea condipilor pentru satisfacerea setei de cunoa?tere a studenplor románi academici din Ciuj a dus inevitabil la formarea con$tiintei lor nationale. La terminarea studiilor majoritatea elevilor romani deveneau preop sau profesori cu pregätire teologicä. Unii au intrat ca funcponari la Guberniu, la Tezaurariat sau in alte funcpi de stat. Alegerea locului de serviciu trebuie pusä in legäturä cu originea studenplor. О mare parte din cei care deveneau preop aveau origine ^äräneascä, in timp ce funcpile de stat erau ocupate in general de fiii de nobili §i de preop. Astfel, funcplile laice vor fi ocupate de reprezentanpi päturilor superioare, in timp ce slujba de preot va reprezenta о rampä de lansare spre ridicarea intelectualä $i socialä a päturilor de jos. Dupä obpnerea atestatelor foarte bune la Cluj, Florian Mica? a cerut Guberniului sä i se dea un post de profesor intr-o ?coalä romäneascä. In 1844 i se dä un post de profesor de filozofie la liceul din Blaj. Conducätorul recunoscut al mi$cärii nationale de aid fusese pinä in 1843 Simion Bärnupu. El conducea $i о societate de lecturä a teologilor románi care se intrunea periodic pentru a discuta probleme de limbä ?i culturä romäneascä. Discupile alunecau adeseori spre tärimul politicii nationale. Acest lucru a atras tot mai mulp elevi romani ai $colii dar a atras asupra sa ?i atenpa autoritäplor. Ca urmare a activitäpi culturale desfäpirate in cadrul societäpi de lecturä din Blaj, a apärut sub ingrijirea ei ?i о revistä romäneascä intitulatä „Aurora“. Sub pretextul cä revista se publica färä autorizapa cenzurei ?i cä in loc sä 18 Mai tirziu, cind Mica? va fi arestat, contesa Mikó va scrie despre acest eveniment sopilui säu, tezaurar la Sibiu. Este greu de crezut receptarea unui asemenea fapt cotidian, intr-o epocä in care astfei de acte se pneau lant, de cätre о doamnä din marea societate dacä Mica? n-ar fi fost cunoscut personal mai dinainte de aceastä contesa. Scrisoarea este publicata in lucrarea Victor Chereste?iu, Adunaréa Nationale de la Blaj, Editura politica, Bucurepi, 1966, p. 292. 19 Alexandra Tónk, op. cit., p. 50.
