Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
CONTURAREA PERSONALITAJII LUI FLORIAN MICAS 219 cäror nume nu sínt pästrate de documente. La aceste cursuri de drept Florian Mica? íl va intilni pe Avram Iancu, Alexandru Papiu Ilarian ?i pe alp tineri romäni, care vor juca un rol primordial in pregätirea $i desfä?urarea revolupei burghezo-democratice de la 1848. De?i era mai in virstä ?i intr-o clasä mai mare dfecit Avram Iancu, Florian Mica? a cäutat sä se apropie cít mai mult de tinärul mop la care a gäsit acelea?i idealuri nationale, ce-i animau ?i sufleiul säu. Se sim^eau bine impreunä, discutau despre „trebile nationale“ ?i puneau la cale acpuni de propaganda la nivelul scolii, de atragere a micilor colectivitäp románe?ti de studenp pentru a hotäri impreunä asupra unor luäri de pozipi in chestiunile legate de romäni. Activitatea lor revoluponarä in timpul studiilor la acest „Institut superior regese al romano-catolicilor din Transilvania“ — cum se intitula pompos — era cu atít mai semnificativä, cu cít se desfä?ura in Cluj, capitala Principatului, in mijlocul institupilor ?i organelor guberniale centrale. „Inainte de 1848 era foarte greu a te ridica din talpa färii ?i a ocupa pozipi sociale rezervate pe atunci claselor privilegiate. $i iarä?i erau cazuri mai rare, cä daeä te-ai smuls din ?irurile läränimii, tu román, sä rämii fidel napéi tale, oropsitä ?i oprimatä in strävechiul ei pämint. Ambele le-а fäcut, cu cipva de-ai no?tri prefectul Florian Mica?, sträjer ?i apärätor harnic al poporului romänesc“.15 16 Aceste cuvinte scrise de Silvestru Moldovan, unni din biografii lui Mica?, redau cit se poate de fidel sträduintele acestuia de a imbina activitatea intelectualä desfä?uratä in cadrul ?colii cu preocupärile pentru infäptuirea revendicärilor románilor ardeleni. $coala piaristä din Cluj a avut un mare rol in promovarea ideilor iluministe ?i liberale. La dezvoltarea ideologicä a tinerilor romäni a contribuit atmosfera liberalä caracteristicä pentru Clujul primei jumätäp a secolului al XIX-lea precum ?i luptele economice ?i culturale ce aveau loc in Transiivania. La Cluj s-au intilnit tineri romäni din Bra?ov, Tirgu Mure?, din Munpi Apusem si din alte regiuni ale Transilvaniei, pentru cä liceul academic-piarist nu a avut un caracter strict regional, local, ci a acoperit о razä mai mare de influen^ä. Se spunea cä la Cluj sínt profesori mai bine pregätip, ceea ce aträgea pe tinerii reprezentanp ai burgheziei románé. Aid a luat contact ?i Florian Mica? cu cele mai inaintate conceppi ale epocii: iluminismul ?i liberalismul. Ele erau vehiculate de profesorii ?colii ?i de ceilalp studenp, de lucrärile care analizau revolupa burghezä din Franca ?i lupta poporului maghiar pentru inläturarea stäpinirii absolutiste habsburgice ?i pentru ca Ungaria sä devinä un stat independent. Din analiza acestor evenimente, Mica? va desprinde concluzia cä ?i ín Transilvania exista posibilitatea inläturärii orinduirii feudale ?i a nedreptäplor ei, cä ?i aid, prin ímpreunarea for^elor neamului säu se putea crea о nouä societate, care sä dea dreptul napunii sale sä-?i hotäreascä singurä soarta. Liceul academic al piari?tilor din Cluj a mai avut ?i о alta caracteristicä: era о ?coalä de limbi, de Stil, de calitate; о ?coalä a formärii ideilor ?i chiar a esteticului. Preocupärile pentru geografie, aritmeticä, geometrie ?i, in gene-15 Nicolae Albu, Problema facultäfii juridice pentru romänii din Transilvania dupa revolutia din 1848—1849 in Studia Universitatis ,,Babef-Bolyai*, seria Historica, fase. 1, 196S, p. 59. 16 Silvestru Moldovan, op. cit., p. 47.
