Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
186 SZABÓ NICOLAE 8 Reglementärile din anul 1797 au dus la indepärtarea functionarilor compromisi prin ilegalitälile $i abuzurile sävirsite30. Conflictui dintre cetäienii de rind $i patriciat nu s-а incheiat insä. Se pare cä patriciatui nu s-а impäcat cu gindul pierderii unor pozipi importante din conducerea ora$elor. Ci$tigind aderend, in 1798, la Brasov el a inceput chiar sä se organizeze $i sä eherne „poporul“ la revoltä, invocind motivul cä „ora$ul, averea sasilor, privilegiile greu cumpärate §i liberta tea breslelor sínt pierdute“, autoritäple guberniale fiind nevoite sä trimitä trupe in oras, pentru menpnerea ordinei31. Gubernul a cäutat sä atenueze conflictui, trecind, in scurt timp, la reabilitatea fostilor func;ionari proveniri din ríndurile patriciatului. Apói, ín anul 1800, a luat noi mäsuri de regiementäri. Cetälenii de rind nu erau mullumini de aceste mäsuri. De data aceasta in unele orase, ca Orästie, lupta dintre päturile de jos $i patriciat era pe cale sä se transforme intr-o adeväratä revoltä. Primii reclamau deschis dreptul la egalitate, dupä exemplul francez, avind convingerea cä in curind se va face „lume francezä“ sí ín Transilvania32. Reglementarea administratiei „oraselor säsesti“ a primit formä definitivä abia in anii 1804—1805, respectiv in diéta din 1810/181133. Lupta dintre cetävenii de rind si patriciat s-а intensificat in acesti ani SÍ la Baia Mare. Päturile de jos ale burgheziei din acest oras, in frunce cu „tribunul poporului“ (tribunus plebis), dezaproba vehement excesele comise de membrii magistratului, in februarie 1798, inaintind un memoriu in care se denun^au ilegalitä^ile si abuzurile sävirsite de conducätorii orasului34. In anii de care ne ocupäm s-а intensificat si lupta pentru lärgirea drepturilor si privilegiilor burgheziei in raport cu „stäpinul feudal“ si cu statul feudal, ln diéta din 1790/1791 deputatu tirgurilor Dumbräveni, Hunedoara, Gherla etc. cereau insistent recunoasterea dreptului de a fi scuti^i de obliga^ia de a incartirui armata, de a face cäräusie etc.35. La Tirgu Mures, in anul 1790, „consiliul juraiilor" a dispus interzicerea perceperii dijmei de struguri de cätre biserica catolicä din oras $i a insistat chiar pentru restituirea päminturilor date in folosin^a bisericii si preotflor catolici din acest oras36. S-а opus bisericii catolice si burghezia orädeanä. Dacä in anii precedent cetävenii din Oradea duceau о luptä mai mult indirectä impotriva Capitlului din Oradea, in anul 1795 au refuzat deschis alegerea in funcliile de condu-30 Ibidem. 31 C. Göllner, E. Turczynski, op. cit., p. 54—55, 59. Acesti autori apreciazä insä gresit caracterul aepunii pornite de patriciat in anul 1798, la Brasov. Vezi: Sárközi Zoltán, op. cit., p. 69. 32 Rapoartele autoritäplor locale despre aceste evenimente se gäsesc in Arhiva Guberniului Transilvaniei s> in Arhiva Cancelariei Aulice a Transilvaniei. Vezi: Sárosi Zoltán, op. cit., p. 59, 63. 33 Ibidem, p. 70. 34 ArhStat, Filiala Maramures, Arhiva Primäriei municipiului Baia Mare (=: ArhStat Maramures, Arh.Prim.municipiului Baia Mare), Protocollum Nr. 190/1798, procesul verbal din 13 ianuarie—23 februarie 1798. 35 Az erdélyi. . . 1790-dik .. ., p. 547—548, 587, 620, 644. 36 ArhTirgu Mures, Reg. de procese verbale ale Consiliului municipal, Nr. 1/1790, procesul verbal din 5 octombrie 1790; nr. 2/1791—1792, p. 33—34.
