Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)

I. Arheologie

P A$EZÄRI CU TERASE COTOFENI 17 3. Locuinte Numai din dteva a$ezäri se cunosc locuinte de suprafata sau semi-adincite (semibordeie, bordeie). Dar $i asupra unor locuinte, literatura de specialitate este confuzä. La Cäpud se mentionéba11 locuinte distruse, al cäror pereti erau din pari $i nuiele acoperite cu chirpic. ín a$ezarea de la Soro$tin, descoperirea, in sec^iuni, a unor fragmente de chirpic ars cu amprente de pari $i nuiele, a acreditat pärerea existentei unor locuinte rävä$ite. Acelea$i vestigii, se crede, ar proveni, de la bordeie in asezarea de la Orlat12. Descoperirea ceramicii Cotofeni in asociatie cu chirpic ar atesta locuinte $i in asezarea de la Ardan13. Daca se ia in considerare (cum se intimpia uneori) doar chirpicul, ca element probatoriu, locuinte ar fi fost $i in a$ezarea de la Agri$teu. La Boarta se mentioneaza sumar locuinte de suprafata $i semi­­adincite, fara a fi prezentate in detaliu14. Singurele a$ezari in care au tost dezvelite in íntregime locuinte sint cele de la Cilnic $i $incai. Lipsa unor säpäturi pe suprafete mari in a$ezärile de acest tip ($i in toate a$ezarile Cotofeni) nu ne poate oferi, ca atare, о imagine cít de cit mul­­tumitoare a formelor locuintelor in aceastä perioadä. a) Locuinte de suprafata Se cunosc locuinte de suprafata numai in trei a$ezari. La Boarta, pe platóul Cetafii15, au fost descoperite, in 1967, trei asemenea locuinte de forma rectagularä. Dimensiunea lor nu a putut fi stabilita, intrucit, aflindu-se la adincimi mici, sub stratui vegetal, au fost deteriorate. Forma lor a fost determi­nata de masa de chirpic cu amprente din lödbe de lemn, pari $i nuiele, resturi de vaträ $i fragmente ceramice concentrate. Nu se cunoa$te ín mod cert nici orientarea lor; din schita de säpäturi par a fi avut orientarea N—S, NE—SV, E—V. La Cilnic s-au mentionat 20 de locuinte16. Din a$ezare au fost prezen­tate 15 locuinte, de asemenea de formä dreptunghiularä. Ele au avut orien­tarea E—V. ín medie, locuintele de la Cilnic au avut dimensiunile cuprinse intre 3—4 m X 6—8 m, una singurä (nr. 6) fiind mai maré (5 m X 10 m). Unele locuinte au avut о incäpere (nr. 2, 4. 7, 8, 9, 14, 15), celelalte douä. La unele locuinte s-au constatat, la intrare, $i ürme de pridvor (nr. 1, 2, 3, 11 S. Dumitra$cu, Asezarea Cotofeni — „Magúra Capudului", in StCom, 13, Sibiu, 1967, p. 158. 12 Th. Nägler, Cetäfile feudale de la Orlat }i continuitatea románilor in sudul Transil­­vaniei, in StCom, 20, Sibiu, 1977, p. 29. 13 St. Dänilä, Consideratii generale asupra cetafii de pärrunt de la Ardan, in AS, III, 1975, Näsäud, p. 289. 14 S. Dumitra$cu, G. Togan, op. cit., p. 423. 15 Ibidem, fig. 4. 16 Fritz Roth, Das nordische Steinzeitdorf von Kelling, in DFS, Sibiu, 1942, p. 214 (-Fr. Roth, I); idem, II, p. 448 sqq. 2 — Marisia — X

Next

/
Oldalképek
Tartalom