Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
148 IOAN MOLDOVAN 8 deosebitä categoriei sociale care in conscripte apare sub denumirea de Suburbialium incolae, in numär de 77, §i 12 väduve ale acestora. Din menpunile facute sporadic, in dreptul numerelor lor (ex. fuit Inquilinus, villanus senator, viilanus Judicis, His duobus Anni fuit Celebes etc.) ?i avind in vedere cä plateau contribupi, deducem cä din ríndul acestor suburbani fäceau parte, pe lingä jeleri ?i iobagi, ?i oameni liberi, care nu aveau casä ?i sesie proprie. Menponäm, de asemenea, cä din rindul acestora 3 erau cämätari, 2 blänari ?i unul farmacist, nou venip ín óra?. Din tabela de mai sus reiese cä cei mai mulp me?te?ugari fäceau parte din breslele cizmarilor (70), täbäcarilor (38), blänarilor (36) ?i mäcelarilor (27). ín cazul a 15 meseria?i apar inregisträri düble de pellio-mercator (blänar-comerciant) sau, mai frecvent, cerdo-senator, pellio-senator, adicä täbäcar sau blänar care indeplineau ?i funcpa de senatori ai ora?ului. Este de menponat insä ?i faptul cä in aceastä conscrippe me?te?ugarii sínt clasificap in buni, mediocri ?i slabi, aprecierea referindu-se, eredem, nu atít la pricepere, eit la puterea economicä, deoarece, dupä clasa unde erau inregistrap, li se fixa ?i suma de impozit. Astfel, in sumarul conscrippei fne?te?ugarii sím clasificap in: 10 buni, 92 mediocri, 177 slabi; comercianpi ?i bäcani in buni, nici unul, mediocrii 4, slabi 10.25 Judecind insä dupä faptul cä aproape top me?te?ugarii din ora? (244) aveau cite 1—2 sesii, vii, animale domestice, este de presupus cä ace?tia se ocupau ?i de agriculturä, unii ducind un trai de semi-agricultori, alpi lucrindu-?i pämintul cu angajap, slugi, zilieri, jeleri, sau chiar iobagi. Ni se pare eit se poate de caracteristicä ?i pentru mep teptgarul din Tirgu Mure? aprecierea unui contemporan, Dionisie Kemény, amintitä de Alexa Csetri ?i $tefan Imreh intr-o lucrare demograficä, privitoare la me?te?ugarul din Cluj, Turda ?i Aiud, in care afirmä: „Cu inceputul primäverii degeaba il caup acasä: el lucreazä in vie. Termenul muncii angajate intirzie cu 2—3—4—5—6 säptämini $i cind, in sfirpt, prime?ti obiectul, de muhe őri nu-i bún de nimic. Sose?te ?i ziua Sf. Gál. Familia me?te?ugarului särbätore?te cu maré chef ziua culesului strugurilor .. ,“26 In afara locuitorilor propriu-zi$i ai ora?ului mai sínt inregistrap in conscrippe 9 familii, in maré parte succesorii unor posesori din afara ora?ului {Extranei possidentes) ?i 9 familii de flotanp {vagi). Adäugind aceste familii la numärul de 622 de familii, rezultä cä in Tirgu Mure? existau 640 de familii, ceea ce ar echivala cu 3200 de suflete. Numärul populapei ora?ului la acea datä trebuie sä fie cu ceva mai mare daeä avem in vedere cä slugile, unii flotanp etc. nu au fost cuprin?i in aceastä conscrippe. In concluzie, putem aprecia numärul populapei ora?ului la aproximativ 3200—3300 de suflete, in anul 1750. Referindu-ne din nou la conscrippa románilor din 1733, efectuatä sub patronajul episcopului román loan Inochenpu Micu Clain, constatam inregistrate in Tirgu Mure? doar 60 de familii de románi, deci peste 300 de suflete. Numärul mic de románi care existau in acea vreme in ora? se poate 25 Aici apare о inadverten;ä fatä de tabelul anterior íntrucít trei me^tejugari nu sínt cuprin$i in dasificare. 26 Dupä Alexa Csetri $i $tefan Imreh, Dezvoltarea orajelor din Tramilvania (1786— 1848), in Studia Universitatis Babef-Bolyai, Series Historia, fas. 2., 1966, p. 67.
