Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)

II. Istorie

5 SATUL TONCIU IN SEC. XVIII 121 mentioneazá: . . ín vreme secetoasä ca §i ín acest an, din cauza debitului scázut de apa din lac, nu functoneazä, dar ín vreme ploioasá cínd apa este destula ín lac, moara functoneazä bine [. . .]; íntr-un an provine din vama de cereale pentru partea lui Horváth 100 de metri cuburi. Sfertul vámii $i a rámáttelor íi revine morarului.“26 Cu privire la folosirea pádurilor citim urmátoarele: „se aflá pe botárul Tonciului о bucatá de pádure, denumitá Pádurea Mica, ín care se gásesc lemne de stejar $i de carpeni, pentru unelte $i constructi, care pádure a fost folo­­sitá de demult — „ab antiquo“ — de cátre posesorii Tonciului $i de cátre locuitorii lärani, dar considerínd cá este mai bine daca ime sub interdicte severa, a$a íncít fára §tirea celor dói posesori nimeni nu poate sä о foloseascä, dar daca se dorejte, ace$ti dói posesori dau cíteva lemne pentru unelte sau pentru constructi, posesorii о folosesc ín mod liber, dar cu lemnele de foc t ei se aprovizioneazá din alte páduri.“27 Analizínd ímpártrea pámínturilor alodiale $i a celor urbariale (vezi tabelul A, precum $i anexele I $i II) gásim urmátoarea situate: pina cínd pe domeniul Földvári posesorul define 37,30% din ogoare $i 32,75% din finale ca rezervá feudalá, iobagii folosesc 62,69% din ogoare $i 67,64% din finale. Deci aproximativ 2/3 din domeniul feudal este ín folosinla iobagilor. In aceeat vreme pe domeniul Horváth situaiia se prezintá invers. Posesorul deline 51,21% din ogoare t 55,55% din finale ca rezervá feudalá, iar io­bagii delin numai 48,78% din ogoare $i 44,44% din finale. Desigur cá aceastá situate íncá nu ínseamná cá posesorul a trecut la economia alodialá bazatá pe munca de robotá. Acest lucru nu era posibil ín acea vreme, deoarece „íntre ei (láranii) existá obiceiul cá, dacá о sesie rámíne de$ertá, pertineniele acesteia se impart íntre locuitorii satului, ca pámínturile sä nu rámíná necultivate, dar dijma de pe aceste pámínturi se pláte^te posesorului, cárui apariine aceastá sesie de$ertá, dupá care sínt $i pámínturile. Iar cínd pe aceastá sesie de$ertá se a$eazá un om pertineniele se redau acestuia."28 Nu era posibilá nici márirea sarcinilor de robotá „deoarece mizéria s-a ínmulfit asa de múlt, íncít iobagii externi nu pót fi solicitat totdeauna la serviciile obi$nuite, dacá slujesc íntr-o sáptámíná, ín timp de douá sáptámíni numai pót fi solicitat pentru robotá.“29 Scindarea domeniului Horváth ín aceastá proporte este probabil rezulta­­tul unei evoluti anterioare. Totu$i, putem menliona faptul cá iobagii lui Horváth se aflá íntr-o situate mai neavantajoasá falá de iobagii lui Föld­vári, lucru care se oglinde$te $i ín situaiia lor economico-socialá. 26 Ibidem, „Moara $i fölösül ei“. 27 Ibidem, „Pädurea“. 28 Ibidem, „Observationes“. 29 Ibidem, „Declarata sarcinilor iobagilor din Tonciu .. .*.

Next

/
Oldalképek
Tartalom