Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
13 DOMENIUL DIN LÄZAREA LA 1742 103 ln Läzarea care este, cum am mai spus, „caput bonorum“, iobagii contelui Lázár dejineau, in mod diferentiat, unii sesii intregi (20), al;ii jumätät;i de sesii (12), unul о treime de sesie, $i doi eite un sfert.23 Iobagul Oláh Mihály in virstä de 50 de ani fiind jude alodial are ín folosin;ä trei sferturi de sesii in douä locuri diferite imparate astfei: о jumätate intr-un loc $i un sfert de sesie intr-altul. Ie$it din comun este $i pivnicerul domeniului Kolcsár Ferencz care are in folosinjä о sesie ?i un sfert, dovadä rolul ce-1 joaeä la curte, prin meseria ре care о practica. Popularia iobägeascä a satului era silitä de condipile geografice $i climatice precare de aici sä practice о agricultura rudimentarä pe mici petice de pämint arabil provenit ín majoritate, din defri$äri, petice al cäror numär $i marimé era variabil de la sat la sat $i chiar de la iobag la iobag. La Läzarea cei 41 de iobagi $i doi jeleri inscribi au in folosin{ä $i lucreazä 796 de petice (bueäp) de arator in intindere (capax) de 1665 de cible (832 de jugäre)24 $i 231 bueäp de finale de íntinderea a 1017 care de fin (adicä de 508 jugäre). Cele 832 de jugäre se divid deci pe 796 de bueäp, revenind in medie uneia din ele íntinderea de 1.004 jugare, ln aceastä situate media unei bueä^i de finaj era de 2,2 jugäre. Ce intindere de jugäre sau alte unitä(i de mäsurä are pe acest domeniu о sesie iobägeascä nu reiese din conscripte $i numai о proportonalizare aproximativä ne-ar putea da о idee despre acest fapt. Din calculele de propor^ionalizare aproximativä rezultä cä in Läzarea о sesie intreagä se ccmpunea din 20—30 de jugare arätor $i din 10—12 jugäre de finale. Mai este de men^ionat faptul cä numärul mare de iobagi me$te§ugari din Läzarea nu se explicä numai prin necesitäple ob$tei säte$ti, ci $i prin acelea ale domeniului, a castelului in special. Din totalul de 40 de iobagi, capi de familie, inscri$i in tabelul conscripted sínt meniionat cu diferite ocupapi sau me$te$uguri 25, din care timplarul care confectona $i $indrilä, funarul ?i zidarul depn eite о sesie intreagä. De asemenea $i pästorul de vite, $i о slugä la boi. In rest, olarul, brutarul care este §i grädinar, doi cizmari §i doi fierari (tigani) au in folosinjä eite о jumätate de sesie. Szövér Ferenc, tinichigiul are in folosin^ä 1/3 sesie. Unul din fierarii tgani (nomad), un brutar, morarul, bucätarul, pästorul cailor $i pusca$ul (däräbantul) probabil paznicul castelului, nu sint inscribi cu nici un petec de pämint, fiind probabil räspläti^i pentru servi eitle ce presteazä in favoarea domeniului, cu bani sau in produse. О sesie $i un sfert delinea pescarul domeniului care era $i pädurar, íntinderea mai mare a dota^iei fiind ocazionatä-3 Ibidem, p. 49, 126, 370, 391, 392, 395, 405, 412, 41S—419, 473—474. Diferite comitate (Solnocul Mijlociu, Tirnava) §i scaune $i-au fixát ín legile municipale statutul juzilor de curte (Udvar bird, Major biro, Judex curialis, Judex allodialis etc). 24 Pämintul arätor, potrivit uzan$ei din evul mediu, se mäsura cu cantitatea de griu care putea fi insämmtatä in el. Unitatea de capacitate insä era cibla (cubulus) sau gäleata, de 4 ferdele (metreta). Jugdrul este unitatea de suprafata de 1600 stinjeni patrati (5700 m2). Instrucpile pentru Conscrippa urbarialä din 1785 (Benigna Instructio il socotesc de 2 cible de semänäturä, respectiv de 9 ferdele (Cf. D. Prodan, Iobägia.... p. 24, nóta).
