Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
558 SZABÓ MIHAI — Fabrica de ambarcatiuni S.A.R. „Nautica". Pe spatiul detinut de firma Lehel ?i Diamantstein, in 1932 se constituie о nouä societate avind ca obiectiv transformarea cherestelei de rezonanfa in diferite tipuri de ambarcatiuni. Producea anual, in medie, 100 de ambarcatiuni diferite ca ?alupe de 12 tone (16 m lungime), cu motor de 340 C.P. In atelierele fabricii se executau si accesoriile metalice necesare ambarcafiunilor fabricate, precum si lucrärile de instalare a motoarelor. !n unele perioade fabrica a produs si articole de sport, ca schiuri masive din frasin, rachete de tenis, bete pentru schiuri etc. In 1940, dupä Dictatul de la Viena fabrica i$i inchide portile $i se desfiinteazä. — Fabrica de cherestea a funcfionat si in cadrul firmei „Schwartz- Madel Fii", cu 3 gatere. Aceastä firmä, avind in proprietate о mare suprafata de päduri, se ocupa si de exploatarea pädurilor.12 Dintre fabricile mai mici,13 dar cu renume in Reghin si imprejurimi, mentionam Fabrica de träsuri ,,F. R. Depner", care, pentru calitatea ireprosabilä a trásurilor, a obtinut medalii din partea guvernului ture, Fabrica de träsuri a lui Bucur Mihai, atelierul de timplärie si mobilä, „Schneidhoffer si Schön" care funefioneazä intre anii 1928—1940 in clädirea I.A.S., Fabrica de timplärie — mobilä si constructi „Schönauer si Kloss" cu 4 masini diferite. Fabrica de timplärie a lui Rudolf Urban, Fabrica de scoarfä de lemn pentru cizmärie a lui Martin Nits, „Concordia", fabrica de mobilä si timplärie, precum si Fabrica „Ardeleana" care producea material lemnos pentru instrumente muzicale. Evolutia industriei forestiere si de prelucrare a lemnului in Reghin este ilustratä in mod deosebit de cresterea fortéi motrice. Dacä in 1900 fabricile din Reghin functionau cu о fortä motrice de 440 C.P. si 13 gatere, in 1927 ele au functionat cu 1 765 C.P. $i cu 26 gatere,14 adicä, in perioada respectivä, numärul gaterelor a crescut de 2 ori, iar a fortéi motrice de patru ori. A doua ramurä ca importantä in economia orasului a fost industria usoarä, reprezentatä in primul rind de industria pieläriei, care a avut traditii seculare in breasla täbäcarilor si a cizmarilor. Cu toate cä se mai mentin si acum unele asociatii ale pielarilor si cizmarilor, ponderea atelierelor de täbäcärie si de produefie de incältäminte scade in favoarea fabricilor sau a marilor ateliere. In 1925 in Reghin au desfäsurat о activitate insemnatä 4 fabrici de pielärie:15 — Fabrica „Hausleitner F. si compania", cu un capital social de 4 milioane lei si 30 de lucrätori (producea talpä si pielärie diversä), fabrica „Mara Iosif", cu un capital social de 700 000 lei si 15 lucrätori 12 Erdélyi és bánáti közgazdasági lexikon (Lexicon economic ardelean ?i bänäfean), Oradea, 1929, p. 329. 13 Apud Indicatorul industriei ramcine$ti din 1925, pp. 156, 170, 188, 194, din 1927 pp. 115, 249, 268, §i Fr. Schön, Cadastrul numerelor de case $i dosarul adreselor ora$ului Reghinul säsesc, 1924. 14 Aurel Gociman, Industria $i comerful lemnului ln basinul Mure$ului superior, Cluj, 1920, p. 143. 15 Indicatorul industriei romäne$ti, 1925, pp. 121, 123, 125 ?í din 1927 p. 183.
