Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
556 SZABÓ MIHAI 7 500 in raport de intensitatea exploatärii lemnului.3 Pentru locul ocupat de industria de exploatare $i prelucrare a lemnului din Valea Mure$ului este semnificativ faptul cä din cele 487 de intreprinderi de acest gén din tara, 53, deci 11% functionau aici. Tot aici lucrau 17% din totálul muncitorilor din industria lemnului.4 Cu toate cä numärul intreprinderilor a crescut numai cu 9, productia industrialä a sporit ín 1925 de peste 2 ori, datoritä intensificärii capitaliste a muncii $i exploatärii nechibzuite a pädurilor. Legile care apärau pädurea au fost incälcate grosolan. In anii 1922—1927 au fost prelucrati 1,5 milioane m3 de bu?teni, adicä de trei őri mai mult decit ar fi permis exploatarea rationalä a pädurii.5 Pinä la unirea Transilvaniei cu Romania intreprinderile din Valea Mure§ului au aparfinut sau au fost sub controlul unor societäfi sau firme austro-ungare. Dupä Unire, cind bunurile austro-ungare au fost preluate, firmele germane ?i austro-ungare s-au unit ori asociat cu diferite societäfi italiene sau elvefiene ?i au continuat sä functioneze in cadrul acestora. Forma exterioarä a societäfilor nu a trädat existenfa trusturilor $i concernelor sträine deoarece intreprinderile $i-au menfinut vechile denumiri. In Valea Mure§ului au dominat 3 mari concerne: „Foresta", „Loma?" ?i „Ofa". Din cele 11 intreprinderi din Valea Muresului care au aparfinut concernului „Foresta“ cea mai mare a fost cea de la Reghin, ,,S. A. Reghinul säsesc“ cu 10 gatere $i 1 200 C.P.6 Reghinul, care a cunoscut о dezvoltare insemnatä la hotarul dinire cele douä veacuri §i care ?i-a adus activ contributia la infäptuirea unirii Transilvaniei cu Romania trece dupä unire printr-o serie de mutafii structurale, in urma cäreia rolul preponderent al industriei alimentäre §i u§oare este preluat de industria forestierä $i de prelucrare a lemnului, care ajunge sub influenza ?i dependenfa marilor monopoluri. ln acela$i timp iau fünfä intreprinderi noi, care i?i aduc contributia la dezvoltarea economicä a ora$ului. Din producfia totalä de cherestea a färü noastre, care era in 1925 de 3 milioane m3, fabricile de cherestea din Reghin produceau peste 160 mii m3, din care 50% pentru export. Fabrica de cherestea S.A. pentru comertul cu lemne Reghinul säsesc „Foresta", prima fabrica de prelucrarea a lemnului din bazinul Mure$ului superior, care utiliza pe scarä largä energia electricä la acfionarea utilajelor, in 1918 §i-a schimbat numele in „S. A. Foresta Romänä“ (Societatea anonimä romäno-italianä). In 1925 intreprinderea ?i-a prelungit hala gaterelor, adäugindu-se о halä nouä in care s-a instalat о fabricä de läzi. Adusul bu§tenilor se fäcea cu tracfiune electricä, cu ajutorul unor mici motoare tramvai care impingeau vagoa-3 Fuchs Simon, Munkásmozgalom a Maros Völgyében (Mi^carea muncitoreascá ín Valea Mure$ului), Ed. politica, 1975, p. 169. 4 Ibidem. 5 Idem, p. 170. 6 Idem, p. 171.
