Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
492 NICOLAE PÄUN fiecare cu cite 5 gatere, deci 5%. Acest procent era neglijabil dacä il comparäm cu ponderea detinutä de societatea ,,Foresta“f posesoare a 51 de gatere pe aceastä vale, care reprezentau in procente 25% din total. „Foresta" avea §i pe Valea Trotu$ului, din cele 85 de gatere mecanice $i 31 pinze de joagär cite erau in total, 49 de gatere. Continuind analiza Väii Mure$ului se cere semnalatä §i destinatia materialului lemnos pentru a avea о imagine cit mai veridica a profitului ridicat de monopol obtinut de firmele sträine24. I. G. Dúca ín 1927 sublinia cä „ ... politica noasträ externa väzutä din punct de vedere economic este incä in faza unei aproape complete impreciziuni"25. Pentru industria lemnului principalele debu$ee externe erau: Austria, Germania, Cehoslovacia, Ungaria, Bulgaria, Egipt, Grecia, Polonia, Turcia, Italia, Jugoslavia §i, intr-o mäsurä mai micä Anglia, Belgia, Franfa §i Olanda26 (vezi anexa 3). Analizínd modul cum se realiza desfacerea materialului lemnos pentru aceste fari prin portul Galati, gäsim urmätoarele societati interesate: „Foresta"; „Schapira"; „Teoharis $i Apostolopol"; „Bistricioara",„Steurman"; „Banca Agricola",- „Banca Anglo-Romänä"; „Societatea Bucovina"; „Mihäiescu“; „Olteanu Tuluca"; „Moldavia"; „M. et F. Adersberg"; „Braunstein"; „Forestiera“; „Singer"; „Bucovina"; „Schenker"; „Banca Rubinstein“; „C. Florea",- „Banca de est",- „H. Aderberg"; „Moldova"; „Wation et Youell"; „Agerco“; „Lomos“; „Intercontinentala“,- „O.F.A."; „H. Kesoglu",- „A. Brisman",- „Xilon",- „Cooperativele säte$ti"27. Din aceste 32 de loturi numai 6 erau ocupate de societati forestiere cu capital romänesc, restul parcelelor de depozitare apartineau societätilor cu capital strain, cu alte cuvinte 80% din portul Galafi (forestier) era acaparat de finanfa sträinä. Nu este lipsit de importanfä faptul cä aceastä finantä era patronatä de pre§edintele Senatului román Mihail Pherekyde. Pentru a avea о imagine exactä a felului cum se exporta matériáiul lemnos, amintim cä posibilitatea normalä de export, raportatä la suprafata impäduritä a färii era sub 50 000 vagoane anual28. In realitate numai in luna iunie 1925 s-au exportat 19 105 vagoane, in august 19 980 vagoane, in septembrie 18 520 vagoane §i in noiembrie 18 500 vagoane, deci numai in patru luni s-а depä$it valoarea unui export rationat in funcfie de resursele farii29. Pentru Valea Mure$ului se aloca lunar pentru export 3 730 vagoane dintre care 1 300 erau folosite numai 24 D. Dräghicescu, Partidé politice $i close sociale, Bucure?ti, 1922,124 p.; cf. I. C. Bäicoianu, Studii economice, politice ?i sociale (1898—1940), Bucure§ti, 888 p.; St. Zeletin, Marea iinanfá ín economia fi politica actualá a Romániei, in „Independenta economicä*, VIII, nr. 2, 1925, pp. 2B—37. 25 I. G. Dúca, Raporturile economice ?i politice externe ale Romániei in „Buletinul Institutului Economic Román", V, 1927, p. 152. 26 M. P. Florescu, Contributa la comerful $i industria lemnului, in Rcvlsta Pädurilor, XXXVII, nr. 1, ianuarie 1925, p. 25. 27 „Zigzaguri forestiere", III, nr. 1—2, ianuarie—februarie 1925, p. 192. 28 Revista P&durilor, XXXVII, nr. 5, mai, 1925, p. 933. 29 Ibidem.
