Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
CAPITALUL STRAIN IN INDUSTRIA FORESTIERÁ 491 „Dupä ce au cäutat a corupe pe unii funcfionari superiori de stat... au promis un miliőn de lei chiar $i unui judecätor cinstit din comisia judefeanä a judefului Trei Scaune numai de a le fi favorabil cauzei lor... $i pe urmä au cäutat prin mijloace... [nelegale] de a muta telegrafic chiar $i pe consilierul agricol local, care trebuia in interesele statului sä facä parte din comisia judeteanä... Comisia de judecatä a hotärit ca pädurile sä nu fie expropriate din inalte ordine si contrar legilor dind ci$tig de cauzä proprietarului Armin Mikes ... Se zice chiar cä d-nul General Väitoianu ministru de interne s-а dus in vizitä in localitatea Zäbalä, la Mikes unde ar fi dormit о noapte chiar in ajunul acestui act de trädare al legilor färii...". „Monitorul Oficial" din 1926 a publicat о dispozifie a guvernului liberal pentru calcularea impozitelor complementare la societäfile anonimé din ramura forestierä, dispozifie care a insemnat о micsorare apreciabilä a cotei-parte care revenea statului, creind societätilor cu capital sträin avantaje considerabile20. De asemenea a mic$orat taxele de export, incepind cu 10 martié 1926, la cherestea de brad, de la 150 lei m3 la 75 lei, fiscul pierzind pe anul in curs 173 milioane lei21. „Foresta" a eludat §i ea legea din 192122 prin care nu se dädea voie unei societäfi cu capital sträin sä concesioneze decit minimül 5 000 ha $i maximum 8 700 ha23. Puterea financiarä a „Forestei" era insä foarte mare, ea dispunind in perioada stabilizärii de cele 17 fabrici enumerate §i ínsumind un capital social de 100 milioane lire italiene, finanfatä fiind de „Foresta" din Milano. Ea täia anual in special pe Valea Muresului päduri cu trei lei m3 in timp ce societäfile cu capital autohton pläteau 120—150 lei m3. Comparind douä principale väi forestiere §i anume Valea Sucevii cu un front de 71 km ?i care avea 21 de fabrici de cherestea cu 62 de gatere dintre care numai douä romänesti, adicä 3% ?i folosindu-se de Valea Muresului, incepind de la Aiud ?i píná la Izvorul Mures, pe un front de 141 km, gäsim 41 fabrici cu 202 gatere. Fäcind un calcul simplu, $tiind cä 202 gatere consumau zilnic cite 25 m3 fiecare, §i socotind numai 8 ore ziua de lucru, la 250 zile lucrätoare pe an, rezultä 750 mii m3 de material lemnos täiat. Adäugind ?i pierderile inerente cauzate de exploatäri ?i transporturi rezultä un miliőn m3 exploatafi anual numai pe aceastä vale. Nu trebuie sä uitäm cä pe Valea Мигели lui se transporta anual in plute lemn mai subfire, evaluat in „Revista Pädurilor" la 300 000 m3. Rezultä cä numai in bazinul Mure? anual, in afara lemnului debitat in pädurile färänesti pe care nu 1-am socotit {din lipsa statisticilor), se exploata 1 300 000 m3, adicä 25% din producfia normalä a rä?inoaselor din farä. Din cele 202 gatere de pe Valea Muresului numai 10 erau cu capital autohton: „Creditül Tehnic“, la Bistricioara §i „Cooperativa" din Gheorgheni, 20 „Monitorul Oficial“, nr. 72 din 28 martié 1926. 21 M. P. Florescu, op. cif. 22 Legea releritoare Ja reglementarea cumpärärii de päduri pentru exploatare... In „Monitorul Oficial“ din 14 iulie, nr. 93. 23 „Zigzaguri forestiere“, III, nr. 1—3, ianuarie—martié, 1925, pp. 178—180.
