Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
I. Arheologie
92 GH. BALTAG 1. Strat ide humus antic 0,40—0,50 m, culoare neagrä, continind rare fragmente preis tor ice $i fragmente ceramice din secolele IV— VII e.n. 2. Strat de culoare castanie 0,30—0,40 m, continind fragmente ceramiee din secolul al XHI-lea. 3. Strat nisipos de culoare ro$catä (0,10—0,15 m) — steril. 4. Strat de argilä cu pigmenti gatbeni §i verzi (0,30—0,40 m) continind fragmente de mortar §i var. 5. Lentila de 'constructie a zidului vechi, descoperit (0,15—0,20 m), continind cantitati mari de mortar, fragmente de eärämidä, tiglä, ptetre mici, eeramicä de secolul all XlV-lea. In aceastä lentilä au mai fost gäsite §i о monedä de argint datatä la sfir$itul secolului al XlV-lea $i un miner de sabie databil tipologic in aceea§i perioadä (pl. LVIII/5). 6. Strat de argilä gäibuie cu mortar (0,40—0,50 m). 7. Lentila de demolare a zidului vechi, cu prilejul constructiei celui actual, continind о pinzä de pietre (pl. LVII), fragmente de mortar ?i fragmente eeramice. ín profilul de est al secfiunii a fost gäsit un fragment intreg din zildu'l cél vechi Üesprins §i rästurnat pe pantä la aproximativ 2 m distantä cu ocazia säpärii $an(ului de funda(ie pentru contrafortul nr. 3 al zidului actuali, tax la 5 m distantä, la acela$i nivel stratigrafic, о рогЦипе din paramentul de eärämidä äl zidului vechi rästurnatä de asemenea pe pantä. Lentila de demolare se prezintä sub forma unei pinze de pietre ce porne$te de la nivelul superior al zidului vechi descoperit in säpäturä $i eontinuä ре о lungime de 2,50 m in pantä. In cadrul ei (pl( LVI) se distinge dar un fragment masiv de zidärie de piaträ dislocat §i rästurnat in pantä pentru a face loc contrafortului nr. 3 al zidului actual care ?i-a a$ezat temelia direct peste temelia zidului vechi lin асе st loc. Pornind de la fr agmentul de zidärie de piaträ pinza de pietre se räre$fe, lentila de demolare putind fi urmäritä numai in profilul de est äl sectiunii. Depunerile ulterioare demolärii, ре о grosime de 2,20—2,80 m, apartin secolelor XVI—XX. Datarea. Materialele descoperite in lentila de constructie $i relatiile stratigrafice nu permit о datare mai veche de sfir$itul secolului al XlV-lea $i inceputul secolului al XV-lea pentru zidul recent descoperit. $antul de fundatie al zidului taie straturile 5, 4, 3 §i partial 2, straturi care contin materiale apartinind secolelor XIII—XIV. Aceastä situatie, completatä cu celelalte date (moneda, ceramica, minerul de sabie) gäsite in lentila de constructie, justificä datarea construirii zidului in jurul anului 1400. La aceea§i concluzie contribuie §i descoperirea unei gropi säpate in stratui de humus antic continind о mare cantitate de cärbuni, cenu$ä, fragmente eeramice din secolul al XIII-lea $i un schelet uman azvirlit in aceastä groapä, dupä cum se deduce din orientarea lui cu fafa spre vest §i pozifia inclinatä lateral in direepa pantei. Tot din analiza stratigraficä reiese cä acest zid construit in jurul anului 1400 a fost scos din uz (demolat) dupä о perioadä relativ scurtä de timp pentru viata unui zid §i, anume, pe la sfir$itul secolului al XV-lea, deoarece materialele gäsite in lentila de demolare $i in depunerile ulterioare demolärii nu sint mai vechi de secolul al XVI-lea. Construirea
