Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
I. Arheologie
DATE PRIVIND UN STUDIU ARHEOLOGIC AL SIGHI$OAREI 81 epoca, se intilneste, in proportie mai redusä, ceramicä de tradifie dacicä, din pastä de calitate inferioarä, cu nisip si pietricele sau cu cioburi pisate ca degresant, arsä brun-roscat, relativ bine. Este vorba de о ceramicä produsä in casä pentru nevoile imediate ale gospodäriei conform unei tradifii deja milenare la vremea aceea. Mai este intilnitä §i ceramica ro$ie finä, probabil de import, intr-o cantitate infimä in raport cu celelalte categorii. Forme decoruri — ln ceramica de tip provincial roman predominä oaia färä toartä, cu umerii pronunfaii sau prelungi, cu fundul ingust, cu buza simpla, rotunjitä, executatä din pasta cenusie-zgrunfuroasä in general. Aceasta forma evolueazä in privinfa profilelor incepind din secolul V-lea, cind apar $änfuiri interioare pentru capac, iar buza capätä extindere §i complexitate. Acéláéi fenomen s-а putut urmäri $i in privinfa decorurilor. Castronul sau strachina — din ceramicä cenusie finä, cu marginea in formä de S $i cu zona centralä carenatä mai mult sau mai pufin, cu buza rotunjitä sau räsfrintä la exterior si fafetatä. Nu este decorat. Cana — predominä exemplarele de canä cu git inalt, buza rotunjitä si corpul bitronconic, cu toartä care porneste din zona superioarä a gitului si se aseazä pe zona medianä a corpului. Se execute din ceramicä cenusie finä sau roscatä semi-finä si avea uneori suprafafa lustruitä prin tuse verticale dese. Vasul de provizii — este foarte frecvent, de dimensiuni diferite, din pastä cenusie finä mergind pinä la cenusie zgrunfuroasä, cu decoruri variate. Are ca specific buza läfitä in interior Si exterior si se intilneste in toate complexele apartinind perioadei. In afarä de acestea au fost intilnite si citeva fragmente de minere de amforä din pastä cenusie-gälbuie finä. Pentru ceramica de tip dacic, autohton, predominä ca formä vasulborcan, mostenire preistoricä, cu perefii aproape drepfi, umärul usor schifat, fundul läfit (cu postament) si cäfuiacu perefii puternic inclinati Si fundul läfit, ingrosat si alveolat. Secolele VI—VII (pl. XXXVII si XXXVIII) — Inainte de a trece la perioada secolelor VI—VII, cind au loc schimbäri importante in aspectui si structura ceramicii, trebuie menfionatä prezenta unei etape intermediäre, de tranzifie, aceea a secolelor V—VI, mai precis de la sfirsitul secolului al V-lea si inceputul secolului al VI-lea, cind se poate urmäri procesul de trecere de la ceramica cenusie provincial-romanä, bine lucratä si bine arsä, la о ceramicä cu calitäfi in declin, arsä gälbui sau gälbui-roscat sau chiar cenusie, incomplet. Tehnica rofii rapide se pästreazä in continuare dar procentul de ceramicä la roatä rapidä scade in detrimentul celei lucrate cu mina. Fenomenul de regres cél mai important se petrece insä la nivelul realizärii compozifiei pástéi unde si la ceramica lucratä la roatä rapidä íncepe sä predomine pasta care foloseste ca degresant, aläturi de nisip cu bobul mare, tot mai mult cioburile pisate. Tot asa se poate urmäri un regres in capacitatea cuptoarelor de a realiza temperaturi suficient de inalte pentru a pätrunde complet pe ref i i vaselor si a realiza о bunä eoeziune intermolecularä. Fenomenul coacerii vaselor la temperaturi mai xeduse trebuie eventual pus in 6 — Marisia, vol. IX.