Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)

Recenzii

Acta Musei Napocensis, Cluj-Napoca, XV, 1978, 712 p.

Cunoscutul $i valorosul anuar al Muzeului de Istorie al Transilvaniei, ajuns la cel de al XV-lea volum, cuprinde un numär important de studii si articole de arheologie $i istorie aparpnind diferitelor perioade (pp. 1—647), de muzeografie(pp. 647—668) $i citeva recenzii (pp. 669—707). In cele ce urmeazä vom p rezent a succint cuprinsuí acestui volum, grupind lucrärile dupä conpnutul si valoarea lor.

Primele articole prezintä, mai ales, descoperiri preistorice din Transilvania. Studiul lui B. Jungbert, Repertoriul localitäfilor cu descoperiri paleolitice din Transilvania (I), i$i propune sä dea un repertoriu cit mai complet al localitäplor cu vestigii din aceastä epocä a pietrei din Transilvania, incluzind in acest spapu Banatul, Cri?ana §i Maramure$ul. Un al doilea articol pe care il semnaläm este cel semnat de N. Vlassa, intitulat Problema existente! ecvidelor domestice in cadrul culturii Vinca-Turda$. Autorul se pronuntä pentru cunoasterea si folosirea ecvidelor domestice de cätre purtätorii culturii Vinäea-Turda?. Adeverirea unui atare supozipi ar schimba radical optica generálé asupra datei la care ecvidele domestice isi fac aparipa in preistoria bazinului carpatic, mutind-o din epoca bronzului in perioada neoliticä. Deosebit de important ni s-а pärut ?i articolul lui V. Vasiliev, Despre interpretarea pumnalelor akinakes descoperite pe teritoriul Romanici. Cercetätorul discutä in studiu citeva puncte de vedere $i concluzii pe care C. Buzdugan le enuntä in lucrarea Pumnale hallstattiene tirzii pe teritoriul Romäniei, apärutä in volumul Cercetäri arheblogice II, Bucure$ti, 1976. V. Vasiliev face о serie de observapi critice privitoare la maniera in care C. Buzdugan prezintä descoperirile, incadrarea tipologico-cronologicä ?i atribuirea etno-culturalä a pumnalelor akinakes pe teritoriul Romäniei.

In ordine cronologicä ne vom referi in continuare la cele douä articole ce privesc pe geto-daci. Primul, al lui Al. Suceveanu, Unele reilecfH in legäturä cu regatul lui Burebista, prezintä un deosebit interes pentru cunoasterea civilizapei strämosilor no$tri. О recentä descoperire arheologicä, §i anume о inscrippe din Dobrogea, la Arcidava, prilejuie$te lui Al. Suceveanu reluarea múlt discutatei probleme a capitalei statului dac. Noua inscrippe confirmä teza mai veche, potrivit cäreia stäpinul de la Argedava (din cunoscuta inscrippe dionysopolitanä) nu trebuie sä fie tatäl lui Burebista. Dupä opinia autorului, Burebista $i-a intins stäpinirea asupra Dobrogei dupä 62/61 i.e.n. $i nu incepind cu anul 48 i.e.n.

Al doilea articol aparpne lui H. Daicoviciu si este intitulat: Miscellanea

Epigraphica. Sub acest titlu sint grupate douä puncte de vedere avind о problematicä distinctä. Vom face referire numai la cel privind civilizapa geto-dacicä: Problema existente! scrieirii ia daco-gefi in perioada clasicä (secolul I e.n. — I. e.n.). Profesorul clujean i$i expune in articol opinia sa $i face о serie de precizäri detaliate in legäturä cu existenfa scrierii la daco-gep in perioada clasicä.

Trecind la studiile ce se referä la istoria Daciei romane, remarcäm in primul rind articolul lui C. Pop, Statui imperiale in Dacia romanä. Autorul pune in discupe citeva probleme pupn analizate in literatura romána de specialitate, §i anume identificarea, caracterul, originea, repartizarea teritorialä a fragmentelor tridimensionale rezultate de la statui reprezentind impärap. Tot pentru epoca romanä mai citäm lucrärile lui: R. Ardevan, Le collége des íabres á Ulpia Traiana Sarmizegetusa;