Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)

Note – patrimoniu

646

obrajilor destul de reliefati, gura mica, mustata $i barba stufoasä, git puternic, pieptul vinjos. Pe eredtet poarta о cununä din douä rinduri de frunze de stejar, element caracteristic stäpinului zeilor. Se remarcä executia bärbii §i a pärului, bogát pe frunte, redat in cirlionti lungi, iar pe calota cranianä prin incizii fine, radiale. In partea inferioarä a figurinei se observä citeva frunze de laur, in genul unui mänunchi, din mijlocul cärora parca räsare bustul. In ceea ce prive$te ornamentul floral ce decoreazä acest tip de reprezentäri, el i$i gäse$te unele analogii in arta romanä a bronzului, analogii din care in$ir la intimplare figurinele descoperite la Rust5, Trier6 sau in Dacia, piesa cu figura umanä, expusä in Muzeul de istorie §i artä din Zaläu7.

Rolul functional al figurinei se poate u$or stabili, datoritä conservärii unor nituri in partea ei posterioarä. Este vorba, deci, de о aplicä care decora fie un vas, fie о piesä de mobilier.

Sub raport artistic figurina are о execufie deosebitä. Tratarea in amänunt a fiecärui detaliu anatomic §i aerul elegant pe care il degajä, mä determinä, fära dubii, а о considera un import, un produs a unui atelier din provinciile centrale ale imperiului, totodatä, incadrind-o cronologic ín secolul al II-lea8, in epoca plinä de prosperitate a Antoninilor.

Aceastä mica opera de artä poate sta cu cinste aläturi de cele mai reprezentative bronzuri figurate descoperite pe teritoriul Daciei.

5 R. Fleischer, Die römischen Bronzen aus Österreich, Mainz, 1967, pp, 161—162, nr. 219, pl. 112.

6 H. Menzel, Die römischen Bronzen aus Deutschland. II. Trier, Mainz, 1966, p. 71, nr. 170, pl. 59.

7 C. Pop, Al. Matei, in AclaMP, II, 1978, p. 81, nr. 14, pl. Ш/11.

8 Datarea piesei ln secolele II—III (cf. cataloagelor amintite, vezi nota 1) mi se pare prea largä.