Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
III. Etnografie
616 TRAIAN GHERMAN lingä Fägära§, от vázut un obicei pinä atunci necunoscut mie". De la inceput ne punem intrebarea, oare comuna $ona sä fi fost in acea vreme singura pästrätoare a unui obicei specific al säu §i numai al säu? Oare obiceiul sä nu fi fost cunoscut, cindva, $i in alte sate din Tara Oltului? Sau poate sä fi fost practicat in unele sate din pärfile acelea chiar §i pe vremea cind informátorul nostru infäfi$a obiceiul, necunoscut lui pina atunci? Noi inclinäm sä eredem cä obiceiul a avut о räspindire mai mare in satele din Tara Oltului ?i nu a putut fi un obicei propriu unui singur sat din acea regiune, insä in curgerea timpului va fi dispärut din tot mai multe sate, íncit cu timpul a devenit pentru vrednicul nostru observator, un „obicei — raritate!" Gäsim о confirmare a acestei presupuneri a noastre mai ales in cele ce serie I. Pop-Reteganul despre acest obicei, referindu-se la finutul säu de ba$tina, la valea Some$ului: ,,ln pruncia mea auzeam pe tata vorbind ... despre impodobirea boului la RusaliiCuvinte din care se desprinde limpede faptul cä „in pruncia" lui dispäruse de mult ?i cä el il mai $tia numai din vorbele tatälui säu, care il mai pástra ca о amintire scumpä din trecut. Aceea$i constatare о gäsim ?i in „Amintiri din copilärie ?i note" ale lui Ion Bianu care cuno$tea obiceiul prin 1870, cind era copil. Credem deci cä nu gre§im cind susfinem cä daca obiceiul este atit de pufin cunoscut in literatura etnograficä, este a se atribui faptului cä obiceiul era de mult pe calea disparifiei, tot mai pufine erau satele in care mai däinuia,- §i pe lingä tot pitorescul säu specific, nu s-au gäsit la timp oameni care sä-1 faeä cunoscut. Aria de räspindire a obiceiului О conturare mai precisä a ariei de räspindire este mai anevoioasä; ne stau la indeminä prea pufine informafii. Insä pe lingä tot numärul lor redus, ne aratä cel pufin regiunile in care odinioarä obiceiul era incä viu in viafa neamului nostru, deoarece — cum spünem $i in alt loc — nu se poate presupune ca obiceiul sä fi fost specific unui singur sat dintr-o regiune. Din cele ce cunoa$tem putem constata cä о parte а ariei de räspindire este Tara Oltului (cu localitate cunoscutä $ona); aria se extinde spre pärfile Sibiului (in Säcel $i Loamnä$ (obiceiul exista pinä in 1939), cu о prelungire pe Valea Seca$ului (de unde avem informafii din Cergäul Mic ?i Cut), ce leagä tot cursul de mijloc al Mure$ului (dupä cum afirmä Moldován Gergely, cunoscind $i noi obiceiul in Bäräbanf $i Hafeg). Acestei arii i se aläturä finutul dintre cele douä Tirnave (dupä märturisirea lui Ion Bianu din Fäget; $i cunoa?tem obiceiul din comuna Tiur). Färä sä putem face legäturä directä intre valea Mure$ului §i a Some$ului, trecind peste valea Arie$ului, cunoa$tem räspindirea obiceiului pe valea Some$ului Mare (din märturisirea lui I. Pop- Reteganul, $i mai cunoa$tem obiceiul din Ghiolf de pe marginea de nord a Cimpiei) care se extinde pinä in pärfile dintre Some$ $i Bistrifa (de unde cunoa$tem obiceiul din Täure).
