Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)

III. Etnografie

SÄRBATOAREA boului

609

Mo$itoii tree cu boul instrutat pe la casele proprietarilor, acentia stropesc boul cu putinä apä — ca о portié — $i cinstesc cu bani pe mo$itoi. Mai pe urmä merg la casa stäpinului boului; in curtea acestuia se dezbraeä de verdeatä, aici i$i lasä bitele $i patrulaterul cu care a fost impodobit boul. Gazda ii omene^te pe feciori cu bäuturä, apoi tree tofi la circiumä, unde vin $i alte gazde din sat, $i petrec.

Ca semnificafie mi s-а spus: cä obiceiul se practica „pentru ca Dumnezeu sä dea ploi $i an bogát". Nu se §tie despre о intrebuinfare specialä a verdefü de care s-au dezbräcat mo§itoii. Patrulaterul din lefe il pästreaza gazda pinä la anul, cind feciorii din nou vor avea lipsä de el, ca sä impodobeascä boul altuia, poate.

Un obicei asemänätor se practica §i in Chirale? (Bistrita-Näsäud) unde se impodobeau, cu verinci flori §i verdeafä, doi boi.

In Parva (Näsäud) ínstrufarea unui bou $i a unei vaci se fäcea la Singiorz: „La Singiorz ii lega frunze $i flori pe coarne §i cap §i-i puneau un toi §i pe tot locul era cusut cu flori, mai ales cu brindu$i. Ii zicea Boul Siintului Gheorghe. $i purtau $i о vaeä cu lapte $i ziceaui о vinit Sfintu Gheorghe cu frunze $i iarbä $i lapte dulce! — La bou ii ziceau Strutan, $i la vaeä Strutanä".

Numiri ale obiceiului

Pentru obiceiul de care ne ocupäm este greu sä gäsim toate numirile proprii sub care a fost cunoscut, respectiv numirile date de popor in diferitele sate. Atit in literatura etnograficä cunoscutä nouä, cit §i din informatiile ce le avem, numai douä numiri proprii gäsim, una la $cheii din Cergäul Mic, unde Ion Mu$lea a aflat numirea de Bou íerecat, §i alta ín Fäget, íntre Tirnave, de la regretatul Ion Bianu, care ii spune Särbätoarea boului.

Celelalte numiri sub cari e cunoscut obiceiul nu eredem cä sint numiri proprii, folosite in limbajul local, ci trebuiesc socotite de numiri indirecte, care reflectä confinutul obiceiului. Aceastä omisiune a numirii proprii locale este a se atribui, eredem, imprejurärii cä informatorii nu i-au dat importanfa cuvenitä.

Astfel de numiri, socotite de női numiri improprii, avem:

Impodobirea vitelor, titlu sub care il face cunoscut Ion Popa din $ona — Fagaras

Bou' impodobit in Cut — Alba, in Tiur — Tirnava Mica, Loamne? — Sibiu, Ghiolt — Some?;

Bou impünat, pe valea Somesului, dupä I. P. Reteganul, respectiv Impanarea boului in főstül comitat, Alba Inferioarä (dupä scriitorul Moldován Gergely);

sau: Incununarea boului, ín Bäräbant lingä Alba Iulia,Bou instrutat, pe valea Tible$ului;

Bou gátat, in Ghiolt, pe valea Some?ului;

Bou' Siintului Gheorghe, $i Strutan in Parva — Näsäud, (dupä informatia primitä de la prof. Vasile Scurtu).

39 — Marisla, vol. IX.