Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)

III. Etnografie

PLUTÄRITUL DIN ZONA GHEORGHENI 583 situatia de conjunctura localá au fost valorificate in düferite localitäti de pe malurile Muresjului. Intre anii 1897—1902 Csiky Ambrus din Ciu­­mani a adus plutele piná la Radna (jud. Arad), iar Borsos András, ín aceea$i perioadá, a ajuns cu pluta piná la Belgrad. Concomitent cu plutäritul de pe Mure$, un plutárit infloritor a exis­­tat §i pe Bistricioara. Primele atestári referitoare la acesta provin din documentele moldovene$ti din secolul al XV-lea.16 Dezvoltarea plutári­­tului din defileul de sus al Bistricioarei (zóna Tulghe?) о putem urmäri de la ínceputul secolul al XIX-lea. In dezvoltarea comunei Tulghe?, de exemplu, un rol important l-а ju­­cat $i plutäritul practical de comerciantii de diferite najionalitati (ro­­mani, maghiari, nemji, turci, greci, evrei, armeni etc.). Plutele pornite din Tulghejs au fost duse pe Bistricioara $i Siret piná la Galati, unde erau vindute constructorilor de corábii. О importantá deosebitá avea $i matériáiul transportat cu plutele (scínduri de diferite feluri, lemne cio­­plite, ape minerale etc.). Lemnul íncepind de la doborlre, a fácut un drum lung piná la mon­­tarea plutelor. El a fost cumpárat din diferite páduri ale comunitátilor $i ale particularilor. Bu$tenii exploatati din pádurile depresiunii Giurgeului au fost transportari spre malurile Mure§ului, iar cei doboriti ín zóna Tulghe$ului, Borsecului, Bilborului §i Bicazului au fost cárafi pe malu­rile Bistricioarei. Lemnul unor sectoare de hotar aflate in apropierea ce­lor douá rtiuri era folosit aproape in íntregime pentru montarea plu­telor. Acélé páduri, care erau compuse numai din brazi apji pentru monta­rea plutelor erau defri$ate complet, iar acolo unde matériáiul era numai partial apt pentru acest scop, erau doboriti numai brazii corespunzátori. Pentru plute erau pofriviti bustenii lungi, cu о grosime de cca. 70—80 cm Brazii erau doboriti in timpul verii, fiind $i decojiti; dar vírful $i incá douá crengi erau läsate, ca sá se usuce mai repede. Descrierea detaliatá a procesului de exploatare ar depá§i limitele prezentului articol. Cátre sfír§itul lunii septembrie bu?tenii erau apropiati ?i adu$i in vái, unde se adunau in grupuri de 10—12 bucáti, $i erau semnalati cu stilpi, ca ín timpul zápezilor sá poatá fi gásiti cu u§urintá.17 Transportul pina la locurile de montare se executa in diferite feluri, cél mai des cu sánii trase de bői sau de cai. Ре о sanie se incárcau 1—2 bu§teni. In locurile greu accesibile se foloseau scocuri sau canale uscate. Acestea se montau din birne rotunde, a§ezate in forrná de covatá. Sco­­cul era stropit seara oa sá deviná mai alunecos. In acest fel bu$teanul cobora cu о vitezá sporitá, din cauza propriei sale greutáti, cázind la о distantá mai maré fafä de capátul de jós al scocului. In unele locuri, in timpul verii, s-а intrebuintat §i canalul umed, prin care lemnele pluteau liber la о anumitá distantá. ín zonele Toplitei, * 11 16 Ion VlSdupu, Etnogralia Váii Bistrifei, Piatra Neamt, 1974; cf. Dimitrie Can­­temir, Descrierea Moldovei, passim. 11 В. Orbán, op. cit., $! Vilmos Hankó, Székelyföld (Secuimea), Budapesta, 1897, passim.

Next

/
Oldalképek
Tartalom