Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)

III. Etnografie

580 TARISZNYÁS MARTON ín lista de pre(uri eliberatä in anul 1627 de Diéta Transilvaniei un loc principal il ocupä cheresteaua din Gheorgheni: „Una suta de buc. de scinduri se vind la Gheorgheni cu patru florini, la Reghin cu patru 51 jumätate de florini, la Tirgu Mure? cu cinci florini".5 6 Luínd in consi­derare conditiile de odinioarä, de transport, putem presupune, cä ?i cheresteaua a fost livratä la locul de destinafie prin plutärit. Aceastä afirmatie este documentatä ?i prin notitele lui Ferenczy György (din Gheorgheni) care aratä cä „deoarece turnul bisericii a catolicilor din Alba Iulia s-а präbu?it, toate materialele lemnoase au fost trimise (de Ferenczy n.a.), prin apä". Prin termenul „trimitere, (prin apä>" se in(e­­lege indiscutabil plutäritul. Articolul 19 al Dietei din anul 1714 stabilere cä fiecare morar, cu prilejul trecerii plutelor prin iazuri, poate incasa о polturä.7 Despre importanfa plutärituiui din Gheorgheni este relevantä dispozitia scau­­nului Gheorgheni, prin care 11 insärcineazä pe deputatul Gáborfy István, ca sä solicite anularea taxelor plätite de pluta?i cu ocazia trecerii prin iazurile morilor amenajate pe riul Mure?, spunind, cä „scaunul Gheor­gheni este о regiune säracä, nefertitä din cauza frigurilor, nu se produce о secarä bunä, noi nu facem cornerf nici cu vin, nici cu griu, in apro­­piere nu este nici un ora?. Numai plutäritul este singurul izvor de ci?tig pentru acoperirea impozitului impäratului $i pentru hrana noasträ, dar din cauza taxelor enorm de mari, pe care sintern siliti de a pläti dom­­nilor (mo?ierilor n.a.), ora?elor ?i morarilor aflafi pe traseul plutelor, sin­tern nenorociti, cä ne necäjesc cu taxe, care anterior n-au existat. Se percep taxe ?i in unele locuri, unde inundatii'le au distrus de múlt lazul morii, sau nu a existat nici un iaz. Cerem, ca taxarea sä se facä in a?a fei, cum a stabilit Guberniul transilvänean mai ínainte ?i anume dupä о plutä cite о polturä, deoarece aceasta nu serve?te nieicum in sprijinul säracului pluta? ?i n-ar fi permisä interzicerea apei libere".8 In conti­nuare soliicitä anularea completä a taxelor plätite dupä plute. Din documentul citat reiese cä, plutäritul a jucat un rol foarte im­portant in via(a zonei Gheorgheni, mai ales din cauza lipsei de industrie ?i a situatiei inapointe a agriculturii. Pe de altä parte, pädurile intinse de pe ambele versante ale Carpajilor, precum ?i posibilitätile de transport oferite de riurile Mure? ?i Bistricioara, au creat conditii prielnice pen­tru practiearea plutärituiui. Plutäritul a influenzát in mod favorabil dez­­voltarea altor ramuri ale silviculturii, creind posibilitatea transportärii diferitelor produse silvice in zone mai indepärtate; de exemplu, in anul 1778 Király János din Ciumani a pornit ?ase plute incärcate cu araci pentru vi(ä de vie. Dupä märturia documentelor existente, comuna Ciumani in secolul al XVIII-lea era una dintre centrele importante ale plutärituiui din zona 5 Monumenta Comitialia Tiansilvaniae, Budapesta, 1898, VIII, p. 403. 6 Veszely, op. cit., p. 144. 7 B. Orbán, op. cit., II, p. 118. 8 Szádecky Lajos, K„ Székely Oklevéltár (Colecjia documentelor referitoare la Secuime), Budapesta, 1897, VII, pp. 412—414.

Next

/
Oldalképek
Tartalom