Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)

II. Istorie

ÚJPTA ÍNFRÁJITÁ a OAMENILOR MUNCH (II)

575

aceia$i särbätoare. (.. .)• Románi $i unguri, armata ?i poporul s-au infratit in piata Tirgu Mure$ului", — citim in presa localä.93 (Pl. CXVII, CXVIII).

In cuvintarea sa rostitä la miting^dr. Petru Groza a accentuat din nou, cu multä convingere, necesitatea solidaritätii §i frätiei románomaghiare:

„Eu am venit astäzi la Tirgu Mure$ sä vä impärtä?esc hotärirea guvernului pe care il prezidez §i partidelor democratice care alcätuiesc acest front unic al democrafiei din fara noasträ de a puné cápát odatä pentru totdeauna acestui jpc mi§elesc de pina acum, de a mai afifa pe frafi unii impotriva altora $i de a-i duce apoi in räzboi pentru interesele sträine. ín locul urei $i al $ovinismului agresiv, in locul acestor sentimente rele noi vrem sä punem dragostea intre tofi fiii acestor douä popoare, maghiari $i romäni §i pacea cu toate tärüe vecine".94

Ca rezultat al activitafii politice depuse de fortele democratice, indrumate de P.C.R., in cadrul alegerilor parlamentere din 1946 nimeni nu 91-a dat votui pentru „partidele istorice"; in consecinfá ele nu au obtinut nici un mandat in judeful Mure§.95

íntreaga fara a cunoscut о adeväratä explozie de bucurie fatä de victoria strálucitá a democratiei ín alegerile din 1946. Oamenii muncii din Tirgu Mure$, farä deosebire de nationalitate, au salutat in cadrul unei adunari populare victoria ín alegeri a fortelor democratice. Uteci$tii, in cursui defilärii, au inmormintat alegoric reactiunea.96 (Pl. CXIX)

Astfel masele populare maghiare din Románia, $i in cadrul acestora ?i muncitorii din judeful Mure§, au devenit elemente vitale ale dezvoltärii democratice a farii, fáuritorii fericirii comune a oamenilor muncii de diferite nafionalitäti in patria comunä.97

Proclamarea Republcii a constituit о nouä cotiturä ín istoria patriei, deschizind о nouä etapä in istoria poporului román: inceputurile infäptuirii sarcinilor revolufiei socialiste, care a consolidat frafia 9Í egalitatea in drepturi a poporului román §i a nationalitäfilor conlocuitoare98.

Studiind fiiele istoriei ne-am putut convinge din nou, cä oamenii muncii romäni, maghiari, germani §i de alte nafionalitäti din judef, atit in condifii favorabile, cit §i in perioadele vitrege ale istoriei, au muncit impreunä, cot la cot, au luptat impreunä impotriva exploatärii, impotriva asupririi nationale, pentru pästrarea integritási teritoriale а patriei, pentru suveranitatea tärii.99 Comuni§tii, antifasci§tii, románi $i

93 .Ardealul Nou“, I, nr. 35 din 22 octombrie 1946, p. 1; nr. 37 din 26 octombrie, pp. 1, 4.

„Szabad Szó“, III, nr. 240 din 21 octombrie 1946, p. 1.

94 „Scinteia", seria III, XVI, nr. 658 din 23 octombrie 1946, p. 3.

95 Dr. Mihai Fätu, op. cit., pp. 196—197.

06 Arhiva Muzeului judetean Muse$, nr. 1441, 1442, 3807.

97 „Szabad Szó“, III, nr. 266, din 23 noiembrie 1946, p. 1—2.

L. Bányai: Pe tágasul tradifiUor iräfesti, Bucuresti, 1971.

98 loan Ceterchi, $tefan Lache, Paraschiva Nichita, Gheorghe Surpat, Gheorghe Tutui, 30 decembrie 1947. Bucuresti, 1972, passiem.

99 Fuchs Simon, Munkásmozgalom a Maros völgyében, Bukarest, 1975; fMi$carea muncitoreascä in Valea Mure$ului, Editura Politicä, Bucuresti, 1975), passim.