Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
REGHINUL INTRE GELE DOUÄ RÄZBOAIE MONDIALE 561 Comertul. Unirea Transilvaniei cu Romania, integrarea ei in viafa economicä a patriei-mamä a avut influente considerabile §i asupra comertului, implicit asupra comertului reghinean. Aflindu-se pe unul din drumurile comerciale importante ale Transilvaniei, ora§ul a beneficiat de о activitate comercialä relativ dezvoltatä. Datoritä a$ezärii sale, precum $i dezvoltärii productiei industriale, va continua sä fie $i in domeniul comercial cél mai important centru din valea superioarä a Mure$ului. Comertul reghinean era in general un comert cu amänuntul destinat satisfacerii necesitätilor populatiei. ln 1924 erau in ora$ peste 160 de firme comerciale, majoritatea individuale: 42 de firme desfäceau märfuri in angro, din care 7 se ocupau cu desfacerea spirtului, 9 cu a vinului, 4 cu vite etc.22 Firme mai insemnate, mentionate in publicatu centrale erau: S.A. ,,Astra", fabrica de lichioruri §i comert cu bäuturi spirtoase, S.A. „Transilvania" — moarä sistematicä, care prelucra ?i vindea produse agricole $i industriale, firma „Samuel Kiossz" care avea importante depozite de vinuri, firma „M. Cäpruceanu" care se ocupa cu export §i import de cereale etc. Comertul cu lemnul, care la hotarul celor douä veacuri a fost pe primul loc atit ca volum cit $i ca valoare, incepe sä decadä cu toate cä volumul productiei de cherestea create. Din productia de cherestea cca. 30% se desfäcea in interior, iar 70% se exporta. Din bazinul Mure§ului superior cca. 40% din productia de cherestea lua drumul spre Ungaria $i 60% spre Orient, inclusiv in fädle mediteraniene. Desfacerea produselor de cherestea $i a celor finite se realiza (in 1924) de 11 firme care se ocupau cu comertul lemnului.23 In anii crizei, viata economicä $i comercialä a ora$ului decade datoritä scäderii puterii de cumpärare a populatiei, urmind ca, ea sä se ridice la nivelul anului 1928 abia in 1934. In ajunul celui de-al doilea räzboi mondial numärul firmelor individuale §i sociale se va ridica la aproape 200. Este semnificativ pentru viata comercialä faptul cä, in 1930, din populatia activä a ora§ului 15% se ocupä de comert. Odatä cu dezvoltarea industrialä scad ca importantä tirgurile de animale. Cu toate acestea se continuä finerea celor 4 tirguri traditionale anuale care au fost atit de renumite la sfir§itul secolului trecut $i inceputul secolului nostru. Numärul animalelor vindute la un tirg a vadat intre 2 500—6 000. La tirgul de primävarä din 1930, intr-o singurä zi, s-au vindut un numär de 2 000 vite, din care un numär insemnat pentru export.24 ínstitutii bancare — financiare. Refacerea economiei distruse de primul räzboi mondial, acumularea capitalului, dezvoltarea capitalismului in industrie §i comert a impus cre§terea rolului capitalului bancar, dezvoltarea activitätilor financiare. 22 Calculat dupä Fr. Schön, op. cit., pp. 53—59. 23 Ibidem. 24 Sämänätorul, Reghin, VI., nr. 8, din 10 mai 1930, p. 3. 30 — Marisia, vol. IX.