Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
520 NICOLAE JURCA lor, nu dupä nevoi politice de moment, dupä criterii de conjunctura, ci a$a cum s-au petrecut eie, corespunzätor adevärului vietii"3, are valoarea unui indreptar in acjiunea, de loc u$oarä, de a prezenta, färä abatere de la adevär, rolul $i locul mi$cärii socialiste $i social-democrate din Romania in dispozitivul vietii politice a järii in deceniul 1934—1944. Judecatä in contextui social-economic §i politic al järii din deceniul 1934—1944, mi?carea socialistä §i social-democratä din Romania — componentä a frontului nostru muncitoresc — se situeazä, dupä cea comunistä, ca cea mai avansatä fórja politica a färii. Animate de idealurile nobile ale socialismului, organizajiile $i partidele socialiste — Partidul Social-Democrat, Partidul Socialist Unitar, Partidul Socialist (Popovici) — §i-au propus ca obiectiv strategic final edificarea societäfii socialiste. Avind sub influenfa lor о parte a clasei muncitoare, a faranimii, a unor päturi mic-burgheze, eie au acjionat in direcjia apärärii intereselor maselor populare, ínscriind in programele lor obiective ca: lupta impotriva exploatärii capitaliste, apararea §i redobindirea drepturilor $i libertajilor democratice, lupta impotriva fascismului $i räzboiului, apararea $i restabilirea independenjei $i suveranitäjii nationale $.a. Programul Partidului Social-Democrat — cu prevederile lui economice, sociale $i politice — reprezinta о alternativa progresistä, chiar dacä nu $i consecvent socialistä, care aplicat ar fi dus la о ameliorare a situajiei maselor populare, la о lärgire a cadrului democratic al järii4. Dupä opinia noasträ, atit din punct de vedere al jelului strategic final, cit $i al obiectivelor imediate de luptä, intre mi^carea comunistä $i cea socialistä existau evidente puncte de convergenjä. Ceea ce a generat $i a stat la baza scindärii mi$cärii muncitore$ti, intretinind disensiunile §i frictiunile care au adus atitea prejudicii cauzei revolutionäre, inclusiv luptei antifasciste, au fost, mai ales, deosebirile de ordin tactic. Evaluarea $i intelegerea rolului $i locului mi$cärii socialiste $i social-democrate in viaja social-politicä a tarii, in una din cele mai zbuciumate perioade ale existentei sale, indeamnä la analiza principalelor procese, tendinte $i främintäri care au caracterizat-o pe toate pianurile — organizatoric, politic $i ideologic — §i care $i-au pus amprenta asupra activitätii §i luptei sale. In opozitia politicä a deceniului 1934—1944, un rol important i-a revenit Partidului Social-Democrat care, cu toate inconsecvenfele $i deviajiile sale politico-tactice, a reprezentat cél mai puternic deta§ament al mi^cärii socialiste. Sprijinindu-se pe organizajiile sindicale, intre care unele destul de puternice, avindu-§i totodatä punct de reazäm 3 Nicolae Ceau$escu, Partidul Comunist Román — continuator ai luptei revolutionäre $i democratice a poporului román, ai tradiliilor mifcárii muncitoresti $i socialiste din Románia, in Románia pe drumul desüvírtfrii constructiei socialiste, vol. 1, Edit, politicä, Bucuresti, 1968, p. 336. 4 Arhiva C.C. al P.C.R., fond 96, dos. 1229, f. 65—96; Hirsu Tudor, Programele partidelor politice din Románia, Edit. Clujana, Bucure?ti.
