Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
CAPIT ALUL STRAIN IN INDUSTRIA FORESTIERÁ 489 P. Langehan, dr. P. Missir, C. Popovici, E. Popovici, ing. A. Roch, M. Rotter, A. Rubeisten, I. Sävescu, T. Simionovici, dr. I. V. Stärcea, R. Szöpkes, P. P. Negulescu, G. Wasillko, F. Winterberg. Din direcfiune fäceau parte: A. Turcan, D. Anhauch, A. Steiberg, K. Wagner, A. Porgis, iar ca cenzori: C. Tarangul, Gh. Bäncescu, Gh. Ratica §i R. Miculi14 15. Acest Consiliu de administratie a primit in 1925 pentru о singurä §edintä suma de 2 533 413 lei, adicä 10% din beneficiul anual al societätii (beneficiul fals). Pentru anul 1926 oamenii politici románi din Consiliul de administratie au fost schimbatb se observä dealtfel utilul obicei de a fi plasati la momentul oportun tocmai cei mai influenti politicieni. Acum pre§edinte era Alexandru Constantinescu, iar dinire membri, amintim, аЩ frunta$i politici liberali: Tancred Constantinescu, G. Cipäianu, N. Nedelcu, Gr. Procopiu, V. $tefan, I. Nioulescu. ,,Carpatina" avea proprietati de 270 000 m3 material lemnos, inventariat ín scriptele societätii cu valoarea de 5 165 096,50 lei (adicä 19,80 lei egálul unui metru3). Pentru aceastä valoare ar fi trebuit sä dea fiscului cu cota de 18,5% — 1 057560 lei, őri reiese cä a plätit numai 218 000 lei, adicä cam 80 de báni pe m315. Este paradoxai mai ales cä la pre(ul mondial ar fi trebuit sä se impunä cei 270 000 m3 cu 140 lei m3, eeea ce ar fi adus statului о cotä parte de 7 milioane lei. Acest calcul sumar demonstreazä cum sub acoperirea unor politicieni románi, membri ai Consiliilor de administratie, se recurgea la evaziuni fiscale. Actionarul sträin ci§tiga astfei sume fabuloase. Numai baronul Gröedel era cel mai mare actionar la: „Covasna" — S.A.; la „Carpatina" de la Brezoi (Vilcea), la „Wiechholz" din Budapesta §i la „Brothers Gröedel“ din Anglia. О altä modalitate de a eluda prevederile fiscului era folositä curent de „Foresta", care alcätuia bilanturi anuale múlt mai mici decit erau eie in realitate. Astfel, ea declara in bilantul general incheiat la 31 decembrie 1924 un deficit de 4 893 379,29 lei16 (vezi anexa 2). Era posibilä о asemenea pierdere la о societate care achizifionase toate pädurile din Romania icu 3 lei (birtie) m3 ln loc de 140 lei m3 cit era pretul curent de concesionare? Nu eredem. Aläturi de societätile cu capital sträin erau in ramurä activä $i un grup de cooperative cu capital autohton (270), dintre care numai pe Valea Mure^ului erau 8117. Aceste cooperative erau insä lipsite de о serie de avantaje pe care le aveau in schimb societätile anonimé cu capital sträin. In timp ce cooperativele exploatau päduri plätite cu 24 000—60 000 lei ha, societätile sträine aveau päduri intinse de zeci §i sute de ha achizitionate la preturi care variau intre 10—200 lei pentru ha.18 ín afarä de acest fapt concludent societätile sträine beneficiau de reduceri, in medie de 45%, pe C.F.R., reduceri de taxe vamale, de impozite. Era normal ca pretul de cost la productia cooperativelor sä 14 Idem, II, nr. 1, ianuanie 1924, p. 61. 15 Ibidem. 16 Revista Pädurilor, XXXVII, nr. 5, mai, 1925, pp. 446—447. 17 Ibidem. 18 „Zigzaguri íorestiere", II, nr. 1, iamiarie 1924, p. 200.
