Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
CAPITALUL STRAIN IN INDUSTRIA FORESTIERÄ 487 fete impädurite, forta de muncä ieftinä din aceste regiuni, cäderile de apa abundente, au determinat о dirijare masivä de capital inspre dealurile $i muntii no?tri. Controlind in mod direct marile societati forestiere din tarä, finanta sträinä domina de fapt intreaga ramurä0. Forta societätilor cu capital strain era sporitä ?i prin aceea cä dispuneau de un capital de imprumut múlt mai mare decit cel aflat la dispozitia micilor societati románe$ti6 7. Amintim succint citeva din marile societati anonimé cu capital strain in aceastä ramurä industrialä: „Foresta", creatie a „Bäncii comerciale italiene“ (1920); a devenit un puternic concern european, controlind zeci de intreprinderi din Románia, Ungaria, Polonia, Austria, Cehoslovacia, S.U.A. La noi „Foresta" a inlocuit treptat capitalul austroungar cu pondere insemnata inainte de räzboi. Camuflarea capitalului pentru a nu fi nationalizat a fost о simplä operate deoarece atit ,,Societá Habana di Credito" din Viena, cit §i „Banca Ungaro-italianä" din Budapesta erau de fapt sucursale ale „Bäncii comerciale italiene". La sfir?itul perioadei de stabilizare „Foresta" controla societäfile: „Foresta" din Tirgu Mure? ?i „Dunärea cherestea“ — S.A.; „Ceahläul" — S.A.; „Pentru industria hirtiei ?i lemnului" — S.A.R.; „Forestierä Union" — S.A.; „Deda-Bistrifa" — S.A.; „Pentru exploatarea de lemne" — S.A.; „Pentru industria forestierä" din Reghin; „Fabrica de mobile" din Valea Jiului" — S.A.; „Foresta romänä“ — S.A.; „Pentru industria ?i comerful lemnului"; „Intreprinderile forestiere románé" — S.A.R.; „Valea Trotu?ului" — S.A.R.; „Pentru exploatarea de päduri $i ferästraie cu vapori"; „Valea Fiadului" — S.A.,- „Pentru exploatäri forestiere"; „Reghinul Säsesc" — S.A.; „Pentru industria de päduri" — S.A.; „Forestierä Union din Bucure?ti“ — S.A.; „Continentalä forestierä" — S.A.R.; „Bistrifa-Näsäud" — S.A.; „Pentru industria de lemne"8. „Foresta" mai includea: „Pentru exploatarea de päduri ?i ferästraie cu vapori" — S.A., mai ínainte „P. & Goetz et societate fondatä la 1883, care a täiat 13.924.244 m3, pinä la fuziunea cu „Foresta"9. Din punct de vedere al rentabilitási, investifiile fäcute de acest concern in exploatärile forestiere din fara noasträ s-au dovedit deosebit de fructuoase, mai ales in primii patru ani ai perioadei stabilizärii relative $i parfiale. Capitalul italian mai subvenfiona §i „Forestierä Fertrinelli" — S.A. (creafie a societäfii „Fertrinelli" din Fiume). Capitalul elvefian prin creafiile concernelor „Ofa-Holzindustrie Au" §i „Holding International de Bois" din Monaco controla direct „Producfia forestierä regnicolarä" — S.A.,- „Forestierä" — S.A.; „Valea 6 FI. Codrescu, Intereseié economice ale Romániei in cadrul alianfelor sale politice, Bucure^ti, 1933, 184 p.; cf. S. N. Leon, Imperialismul ?i echilibrul economiei mondiale, Bucure$ti, 1922, 19 p.; 1 N. P. Arcadian, Industrializarea Romániei. Studiu evolutiv istoric, economic $/ juridic, ed. a Il-a, Bucure^ti, 1936, 372 p. 8 Compass Rumänien, Viena, 1930, pp. 298; 905, 928, 933; cf. Annuaire Généről des sociétes anonymes par action de Roumanie, Bucure§ti, 1927—1928, p. 205 si urm. 9 In Situation et organisation économique de Ja Roumanie en 1926, Bucuresti, f.a., p. 27.