Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
CAPITALUL STRAIN ÍN INDUSTRIA FORESTIERÄ (IMPLICATIILE LUI ÍN VIAJA POLITICO-ECONOMICÄ A ROMÄNIEI) NICOLAE PÄUN Perioada stabilizärii relative §i partiale a capitalismului ín Románia este caracterizatä prin dezvoltarea cantitativä §i calitativä a industriei, dezvoltare concretizatä in cre§terea capitalurilor investite, in märimea cantitätii de forte motrice, prin valoarea producpei. Ramura industrialä cea mai importantä о constituia industria alimentarä care folosea о cantitate apreciabilä de fortä motrice. Avind cele mai puternice capitaluri, ea dädea cea mai mare producte,- spre deosebire de perioadele precedente greutatea sa relativä in cadrul industriei nationale a inceput sä scadä. Industria metalurgicä, luatä in ansamblu, de§i insuficient dezvoltatä, a cunoscut о cre?tere múlt mai rapidä decit in oricare altä perioada anterioarä, materializatä prin ponderea sa absoluta $i relativä. Perioada stabilizärii a inregistrat la nivelul industriei mari accente deosebite datorate in primul rind märirii cantitätii de productie a intreprinderilor. In ansamblul industriei romäne§ti un loc aparte il ocupa industria forestierä, foarte färimitatä. Capitalul mediu pe о societate forestierä era la sfir$itul anului 1928 de 11.629.045 lei, ceea ce insemna de 2,3 ori mai putin decit capitalul mediu, pe о societate industrialä in general, la acea datä1. Acest fapt era determinat de numärul mare de societäp märunte, infiintate in special dupä primul räzboi mondial. Dealtfel, aceste societäti, care, ca numär detineau о greutate specificä destul de insemnatä, nu erau trainice, recunoscindu-se aceasta prin statutele constitutive, care le prevedeau о duratä de activitate limitatä (cinci, zece ani). Pentru industria romaneascä situatia postbelicä genera contradicti ascutite intre cercurile imperialiste2 §i totodatä о luptä economicä, poli-1 C. Murgescu, N. N. Constantinescu, Contributa la istoria capitalului sträin ín Romania, Bucure^ti, 1960, p. 153. 2 ...............La nouvelle politique économique se propose la colaboration du capitel indigéne ea du capital étranger, mais l'État ne doit pas tomber sous la puissance du capital l'étrangér'... p. 442 din С. C. Rommenhoeller, La Grande Roumanie. La structure économique, sociale, politique et particulierement ses richesses. La Haye, 1926, p. 442; cf. W. Röpke, L'économie aux XIX et XX-iéme siécie, Paris, 1927, 154 p.; Fr. Delaisi, Les contradiction du monde moderne, Paris, 245 p.; A. Viallate, Le monde économique (1918—1927), Paris, 1928, 272 p.