Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
476 VASILE POPA íncercind о analizä a datelor de care dispunem, rezultä cä ín főstül judet Tirnava Mare situafia a fost deosebitä in raport cu multe alte judete. In acest judet lucrärile de reformä agrarä in linii mari s-au incheiat la sfir.?itul anului 1928 $i inceputul anului 1929. In primul rind trebuie sä ne referim Ja faptu'l cä au fost expropriate 65 334 jugäre, ceea ce insemneazä un procent de numai 11,27% din intreaga suprafafä a judetului. Acest procent, comparat cu cel realize t la nivelul färii, situeazä judefele Tirnava Mare la limita de jos. Au fost improprietäriti un numär de cca 7 685 de tärani romäni, maghiari germani. Este un fapt pozitiv cä nu au fost excludi de la improprietärire täranii de altä nationalitafe, care secole de-а rindul au fost exploatafi in aoeeia$i mäsurä in care au fost expio ata fi §i täranii romäni. Proprietarii au mai rämas in urma reforméi agrare cu 78 240 jugäre, ceea ce inseamnä cä, de$i reforma agrarä a contribuit la imbunätätirea situatiei materiale a unei pärji importante din rindul täränimii, nu a satisfäcut nevoile de pämint ale intregii färänimi, a menfinut pe mai departe marea proprietate funciarä, isistemul muncii in dijmä §i alte resturi feudale3. О parte apreciabilä a täränimii, pinä atunci complet lipsitä de pämint, doibindea putinta de a-$i crea о gospodärie proprie ?i chiar de а intra in rinduriie täränimii mijlocate, reu§ind sä ise elibereze, intr-o anumitä mäsurä, de asuprirea mo-§iereascä, de dependenta fatä de marea proprietate4. Astfel, marea proprietate i§i pierde precumpänirea in repartizarea pämintului5. Produotia agricolä a inceput sä creascä treptat in judeful Tirnava Mare, ca dealtfel in intreaga tarä, fapt ce a adus dupä sine intensificarea ischimbului dinire sat i$i ora?. Aceasta ne-о dovede^te faptul cä, in special dupä 1933, dupä ce tara a trecut peste criza economicä, tirgurile Si-au intensificat activitatea, täranii au fost mai activi in ischimbul de produse $i au inceput sä pätrundä din ce ín ce mai multe ma$ini-unelte in satele judetului. Este adevärat cä in marea lor majoritate este vorba de ma$ini-unelte icu tractiune animalä §i mai rar de ma§ini-unelte actionate mecanic. Toate acestea au determinat, färä indoialä, о erörtere a produefiei agricole la jugär, fapt ce a avut influente pozitive asupra vietü täranului in general. Astfel s-а imbunätätit simfitor starea de sänätate a populatiei rurale, aceasta a inceput sä se hräneascä mai bine. Dealtfel statisticile din perioada interbelicä prezintä cre$teri la consumul de carne, zahär etc. Viafa spiritualä a satului a inceput sä se transforme, crescind, bunäoarä interesül täranilor pentru $coalä. Ceea ice s-а dezvoltat mai mult a fost invätämintul primär. S-а ajuns ca in 1942 numärul $colilor primäre sä se ridice la 385, iar cel al elevilor inscribi la 13 775. Aeeastä cifra о 3 Gh. Z. Ionescu, Cu privire la tergiversarea aplicärii relormei agrare din 1921, in Studii 5i articole de istorie, XIII, 1969, p. 217. 4 * * * Relafii agrare ?/ mi^eäri täräne$ti in Románia (1908—1921), Bucuregi, Ed Politicä, 1967, pp. 549—550. 5 Ibidem, p. 274.
