Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
LEGEA DE REFORMÄ AGRARÁ DIN 1921 465 Procedura improiprietäririi, potrivit Légii de reformä agrarä, era greoaie. Inginerii cadastrului trebuiau sä efeotueze defailoarea porfiunilor expropriate. Pe baza acestei lucrari oomisiile de ocol, ln prima instanta, cu avizul Serviciului agri'col, au dat disipoziitiile de parcelare prin care s-а arätat suprafata ou care se improprietare?te fieoare indreptäfit ?i cea destinata rezervelor de interes local si general. Aceste dispozifii puteau fi atacate la comisia judefeaná si la ultima instanta de judeoaltä.. Gonform dispozitivului, inginerii cadastrului purced la aplicarea pe teren a parcelarii. Numai dupä ce aiceastä operafiune a foist indoplinita, indreptätitii puteau fi pusi in posesia definitiva a iloturilor ce li se cuvin, debitate ou valoarea lor si apoi intäbulate la cartea funduarä cu dr-ept de proprietate. La toate acestea trebuie menfionat faptul cä si in judetul Mures, ca de fapt in intreaga Transilvanie, ingineri cadastrali fiind in numär mic, n-au putut face fafä tulturor lucrärilor de reformä agrarä. Acestia, in 1927, din cauzä cä nu li s-au achitat lucrärile efeictuate au incetat lucrul. Neexeoutarea lucrärilor ingineres-ti a finnt in loe si cOmiisiile de expropriere si improprietärire in executarea sarciniilor ce le reveneau. La aceasta a contribuit si faptul cä instanfele respective erau prezidate de unul-doi magistrafi „care nu pot lucra in continuu pentru reforma agrarä, fiind refinufi de lucräri judecätoresti"45. La unele mosii expropriate nu s-au putuit apica liniile de defalcare din cauza nefinanfärii acestor lucräri, ceea ce a avut о influentä negativä aisupra parcelärii loturilor cu care urmau sä fie ünproprietärifi färanii. Aceastä situafie s-а manifestat, in special, in perioada 1927— 1930. La 17 decembrie 1927, de pildä, din cele 240 locallitäfi existente in judef, in 24 s-а efectuat improprietärirea, in patru s-а terminat parcelarea si verificarea. urmind a se préda täranilor loturile; in 36 s-а intocmit dispozitivul de parcelare, parcelarea fiiind in eure; in 16 s-а ridieat status-quo, iar in 111 nu s-а realizat nici о lucrare de improprietärire; in 50 comune nu s-а fäcut exproprierea. Un numär de 32 comune aveau dosarele la Comitetul agrar pentru rezolvare46. Imediat dupä venirea pe trón a lui Carol al Il-lea, Direcfia Reformei Agrare a emis, la 5 iunie 1930, о cincularä in scopul aocelerärii lucrä. rillor de reformä agrarä. „Se observä cä lucrärile de reformä agrarä merg greu. Cum interesül general este ca aceastä mare reformä sä intre eit mai repede in perioada definitiva, astfei ca pe de о parte cei improprietäriifi sä stile care sínt loturile lor si cä posedä un titlu de proprietate, iar pe de alftä parte sä disparä lipsa de nemeredere in lucrärile fäcute, vä rugäm sä punefi tot interesül si sä luafi mäsuri pentru continuarea intensä a lucrärilor ca in timpul cel mal scurt poisibil, operatiunile pentru definitivarea reforméi agrare sä fie terminate. Da'cä eventual sint cazuri unde aceste lucräri istagneazä, ne vefi aräta motivele pentru a lua 45 Arhivele Statului Bucure^ti, fond Reformä agrarä din 1921, jud. Mure?, dos. 8/1926, f. 260. 46 Arhivele Statului Tirgu Mure?, fond cit., dos. 282/1922—1932, f. 176—177. 30 — Marisia, vol. IX.
