Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)

II. Istorie

LEGEA DE REPORMÄ AGRARÄ DIN 1921

455

trebuie sä mergem iute, intentionez sä aplic aceastä reformä deocamdatä in regiunea mun-tilor, acolo unde lemnul este mijlocul de existenfä al popul ajiei"18.

$i in cazul pädurilor comunale suprafata cu care au fost improprietäri'te diferitele localitäfi diferä de la comuna la comunä, de la regiune la regiune. ín 1928, de pildä, pädurile comunale au fost repartizate, pe regiuni agricole, astfei:19

Päduri comunale <i°munale Suprafata

dinainte de ^on ll “1‘e pe tolató

po

Band — 297,333 112,529 409,862

Mure?ul

de Sus 1459,1031 2 339,935 15,638 3 814,1004

Muresul

de Jos 42,241 1318,1164 97,1001 1458,806

Mircurea

Niraj 1451,1100 4 848,1476 5 291,990 11592,366

Reghin 3 838,311 50 954,417 17 419,1366 72 212,1414

Teaca — 4 035,1317 — 4 035,1317

6 792,483 63 794,842 22 936,1324 93 523,1049

Cele mai intinse suprafete de pädure au revenit regiunilor agricole Reghin $i Miercurea Niraj. De asemenea, s-au constituit päduri comunale $i in regiunile unde in trecut nu au existat suprafeje afectate pentru acest scop, -cum a fost in cazul regiunilor agricole Band §i Teaca.

Pämintul culfivabil expropri-at, a fost, in marea lui majoritate, atribuit färamlor indreptäfifi, conform prevederilor Légii de reformä agrarä. Pinä in 1937 s-а atribuit celor indreptäfiti о suprafafä de 34 264,1490 jugare, adicä 10,65% din intreaga supr-afaiä expropriatä. De aceste loturi au beneficial 16 926 jar ani din totálul de 24 630 indreptafiji trecuji in tablouri, adicä 68,72 %20. О infindere de 1 808,517 jugäre a fost atribuitä unui numär de 9 037 färani pentru construirea de case. Ca $i in cazul exproprierii, improprietarirea a inregistrat о curbä ascendentä

18 VJata agricolá (XVIII), nr. 8 din 15 aprilie 1926, p. 252.

19 Arhivele Slatului Tirgu Mure?, fond cit., dos. 302/1928, f. 19.

20 Idem, dos. 268/1937, f. 46.