Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
LEGE A DE REFORMÄ AGR AR A DIN 1921 451 Copiile certificate dupä hotäririle comisiilor de ocol au fost trimise primäriilor comunale pentru a fi afi$ate timp de 5 zile. Data $i durata afii$ärii s-а constatat prin procese-verbale care au fost inaintate comisiilor de ocol. ln timp de 15 zile de la expirarea termenului de afi$are, cei nemultumiti puteau face apel la comisia judefeanä de improprietärire. In unele cazuri insä tablourile de improprietärire nu au fost supuse revizuirii cu toate ca in acestea figurau $i unii neindreptätiti. Suprafata de pämint expropriatä nu a fost insä distribuitä imediat celor indreptäfiti ?i comuneior. Cu citeva exceptii in care terenurile au fost date in folosinfä provizorie sau in proprietate definitiva, in rest pämintul expropriat a rämas in majoritatea lui, pina in perioada 1927— 1928, cind de fapt s-au inregistrat opera fii masive de improprietarire, in administrarea Consilieratului agricol judetean. In schimbul folosirii suprafetelor cu care urmau a fi improprietärifi, faranii au fost obligati sä pläteascä arendä ín báni statului care a achitat-o mo$ierilor. Arendäriile forta-te s-au menfinut numai dacä marimea lotului dat in folosintä a fost cea stabilitä prin lucrärile §i dispozitiile referitoare la improprietärire. Arenda pläfitä era egalä cu pretul regional dublat ca $i in perioada dinainte de 1921. Régimül arenzilor fortate a incetat acolo unde improprietäririle au fost fäcute definitiv. S-а renunfat insä, in baza ordinului Centralei ob$tilor säte^ti §i a cooperativelor agricole nr. 340 din 14 august 1924, la eontractele de arendare. Consimtämintul sätenilor arenda§i $i condifiile de arendare au fost stabilite printr-un proces-verbal incheiat in fafa autoritätilor comunale. Arenda stabilitä pentru pämintul cultivabil $i pä$une n-a constituit, in general, о povarä pentru tärani, in sensul cä ace$tia au putut-o achita. Mo§ierului Zoltán Bánffy i s-au plätit, de exemplu, pentru cele circa 445 jugäre pä§une $i final arendaie ob$tei din Breaza, urmätoarele sume: 15 6Ö0 lei in anii 1924— 1925; 29 522 lei in 1926; 34 939 lei in 1927 §i 27 358 lei in 192812. Pämintul expropriat a fost parcelat in loturi a cäror märime n-a trecut, de regulä de 5—7 jugäre. Din loturile parcelate s-au refinut suprafefele necesare pentru trebuinjele de interes general, cultural, economic, social, militar, educativ etc. Pentru constructii de $coli $i biserici in oomune s-au expropriat pinä la 21 jugäre. De aceastä prevedere au beneficiat in special comunele romäne§ti, unde ín condijiile stäpinirii dualiste, bisericile $i $colile au avut о situafie precarä. Situatia rezervelor de interes ob$tesc se prezintä, pe ani, in felul urmätor; 1925 — 6 703,788 jugäre; 1927 — 9 495,418 jugäre; 1928 — 12 321,1056 jugäre; 1934 — 13 179,752 jugäre13. Cele mai intinse suprafete din aceste terenuri au foist afectate pentru biserici, sesii parohiale, scoli ?i rezerve de stat. In 1928 ,de pildä, situatia repartizärii celor 12 321,1056 jugäre rezerve de interes ob$tese se prezenta astfei14: 12 Arhivele Statului Bucure?ti, fond Reforma agrarä din 1921, judeful Mure?, dos. 26/1929, f. 34—39. 13 Arhivele Statului Tirgu Mure?, fond cit., dos. 316/1925, f. 8—9; 302/1928, f. 7—8; 319/1926, f. 19. 14 Idem, dos. 302/1928 f. 8—10. 29*