Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
RAPORTURILE DINTRE JÄRANI $1 MARII PROPRIET ARI 433 misia localä pentru reforma agrarä in comuna Hälchiu, delegatul Iohann Nicolaus a susfinut, färä rezerve, cererea bisericii evangheliee in timp ce delegatul Constantin David s-а opus cu indirjire apärind cauza locuitorilor din Hälchiu. Biserica evanghelicä din aceastä localitate a avut in proprietatea sa aproape 169 jugäre din care a vindut, in august 1919, nouä jugäre. Reprezentantul bisericii a cerut recunoa$terea valabilitäfii vinzärii celor nouä jugäre precum §i scutirea de expropriere, respectiv de arendare forfatä, a restului de 160 jugäre, declarind cä biserica „nu este in situafia (de) a oferi ceva din averea sa imobiliarä“. Delegatul Constantin David s-а pronunfat pentru anularea contraetelor de vinzare din august 1919 ?i pentru a se läsa bisericii aita pämint eit prevede decretul-lege 3911/1919 in vreme ce delegatul Iohann Nicolaus era „in modul cél mai hotärit contra ca sä se anuleze vinzarea celor nouä jugäre amintite mai sus (iar in) ceea ce prive?te averea imobiliarä a bisericii de care mai dispune, acest delegat s-а ata$at propunerii reprezentanfilor bisericii cerínd $i din partea sa „ ... ca averea imobiliarä a bisericii sä räminä integral scutitä de expropriere"87. Deosebiri au existat §i in stabilirea valorii pämintului. Constantin David a soeotit pretul de vinzare a pämintului in anul 1913 la 1 000 coroane in vreme ce Iohann Nicolaus l-а calculat intre 2 500—3 000 coroane. Din cauza acestor puncte de vedere deosebite cauza a fost inaintatä spre solutionare celei de a doua instanfä, Comisiunii Judefean88. La fei s-au petrecut lucrurile $i in comuna Ghimbav (jud. Bra?ov). Biserica evanghelicä „ ... a vindut о parte din pämint, ?i a cerut scutirea de expropriere a celui rämas nevindut 261 jug.“ Interesant este cä il cerea inapoi ?i pe cel vindut, in cazul in care contractele de vinzare-cumpärare nu ar fi fost aprobate de cätre institutiile administrative competente. Delegatul loan Marcu s-а opus celor susfinute de cätre reprezentantul bisericii, cerind anularea contraetelor de vinzare-cumpärare a parcelelor vindute, exproprierea $i impärfirea lor färanilor indreptäfiti la improprietärire, in baza art. 33 din decretul lege 3911/1919. La fel a cerut sä se procedeze ?i cu restul mo$iei. „Sä se läse (bisericii) numai atita proprietate ruralä — spune loan Marcu — citä i se poate läsa dupä cea mai strictä interpretare a légii agrare (art. 2 pet. 2 alin. ultim) iar restül sä se exproprieze pe seama celor indreptäfifi conform art. 33 al légii agrare". I?i motiva cele susfinute cu lipsa altor proprietäti expropriabile §i cu mUltimea celor indreptäfifi la improprietärire. Gel de al doilea delegat, Andrei Wanner, s-а aläturat in schimb cererii delegatului bisericii in ambele probleme ?i, in consecinfä, comisiunea localä a trecut $i rezolvarea acestei cauze comisiunii judefene89. Comisiunile judefene din Tara Birsei adué in urma unor eonfruntäri ca ?i in cazul eomisiunilor locale hotäriri abia spre sfir?itul anului 1920, in perioada 29 noiembrie 1920—26 ianuarie 1921. Suprafefele date in arendä prin hotäririle eomisiunilor judefene au fost insä in aceastä 87 Ibidem, dosar nr. 9/1919, R.A. 88 Ibidem. 89 Ibidem, dosar nr. 13/1919, R.A. 28 — Marisia, vol. IX.
