Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
430 MARCEL STIRB AN arendare, firesc, nu a convenit färanilor. Prim'itä cu rezerve in 1919 ea a fost refuzatä categoric in 1920. „Infelegind locuitorii lipsifi de fapt de pämint cä pot arvea direct ei in arendä pämintul — se nota intr-un memoriu — acentia au cerut eonsiüerului agricol ie$irea la fata locului ?i impärtirea mohiéi sub forma arenzilor forfate. Consilierul agricol al judefului Alba a dat ei?tig de cauzä färanilor din Gaida fixind ca zi de pertractare 18 ianuarie 1920. Preotul I. Crefu a intervenit insä la prefectul judefului Alba care sisteazä pertractarea fixatä de consider. Tot I. Crefu, la 17 ianuarie a convocat „intreg satui" pentru a comunica räminerea mo?iei baronului Kemény Árpád in folosinfa consorfiului sau. Mulfimea adunata $i-a exprimat nemulfumirea fafä de hotärirea amintitä: „Acest aviz intr-atita a iritat poporul ínéit, pufin a lipsit de nu s-a iscat bätaie auzind pe I. Crefu cu opinia comisiei. Iritafia a crescut atit de tare incityde nu päräsea loan Crefu adunarea in gräbä, poate ar fi fost atacät" — raporta pretorul de la Teiu? la 12 august 192078. Au fost operate in aceea?i zi, citeva arestäri din rindul färanilor revoltafi in frunte cu invafätorul I. Udrea. A urmat apói, a doua zi, sosirea prefectului in comunä ?i, in sfir?it, dupä incheierea proceselor verbale de rigoare, dispozifia prefectului de a fi eliberafi färanii $i dascälul, arestafi, $i de a se da pämintul, a?a cum au cerut färanii, in arendä forfatä. Era un ci?tig de cauzä dreaptä la care färanii din Gaida de Jos au ajuns in urma unei confruntäri dirze dinire säracii ?i bogafii satului, dintre cei dintii §i autoritäfi, pornite pe un drum gre$it. Acfiunile färanilor säraci din Gaida sint exemple concludente de chemare la ordine — prin voinfa ?i dirzenia celor mulfi — a autoritäfilor, atunci cind acestea se abäteau de la drumul a?teptat de pätura färänimii särace. Arestarea färanilor din Gaida de Jos ca ?i a dascäluiui ,,a cauzat nemulfumire nu numai in rindurile intregii populafii din Gaida, ci a stirnit inJdignare in intreg jurul — se spune in documentul citat ?i mai sus — ?i eventuala räscoalä ne temem cä ar putea sä se läfeascä ?i in celelalte sate"79. Nemulfumiri pe tema arendärilor forfate au fost in 1920 ?i in comuna Copand (jud. Mure?-Turda)80. Infäptuirea reforméi aigrare au a?teptat-o in februarie 1920 impacientafi in unele locuri ?i färanii din plasa Näsäud, iar agronomul lor regional se sträduia sä le explice „greutäfile infäptuirii reforméi agrare"81. Cärämidarii din ora?ul Bistrifa au cerut la 27 martié 1920 ca prin aplicarea légii de reforma agrarä sä li se recunoascä ,,proprietatea adeväratä a pämintului de sub casele lor". Au cerut acest lucru deoarece consiliul ora?ului Bistrifa nu le recunoscuse dreptul de proprietate de?i susfineau ei cä folosesc caselle de multä vreme, cä au plätit darea regeascä, aruncul comunal ?i au purtat ?i poartä toate greutäfile ora$ului. Ei au declarat cä numai vor sä fie iobagii ?i jelerii ora?ului" socotind cä ,,prin folosinfa de sute de ani a pämintului prin pärinfii ?i strämo?ii lor era plätit $i räscumpärat"82. 78 Ibidem, fila 7. 79 Ibidem. 80 Ibidem, dosar nr. 4/1920, fila 8, 9. 81 Arh. St. Bistrita, Fond. C.a.j. Bistrifa-Ncisäud, dosar nr. 53/1920, f. 13. 82 Ibidem.
