Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
428 MARCEL $TIRBAN tilor administrative fatä de cele „douä partidé", douä pärti in litigiu, fatä de oamenii ce au apartinut de fapt celor douä clase sociale de la sate distincte $i diametral opusé, in confruntarea dintre ele, in problema arendärilor fortate. Toate acestea au fäcut ca lupta täranilor sä continue completindu-se cu noi forme §i noi obiective. Dacä in anul 1919, din primävarä pinä in toamnä, acfiunile lor erau indreptate mai mult pentru obtinerea pämintului de culturä, pentru päsuni $i finete, in timpul iernii foarte frecvente au fost inträrile fortate in pädurile particulare $i de stat. De exemplu, in decembrie 1919 prefectul judetului Tirnava Micä invocind spiritul de revoltä $i de neliniste manifestat de cätre locuitorii satelor din judejul säu pentru lipsa de sollicitudine din partea proprietarilor pädurilor private de a vinde acestora lemne de foc, a cerut Consiliului Dirigent sä imputerniceascä Regiunea silvicä de la Sighisoara sä indice teritoriile necesare pentru exploatarea lor pe seama comunelor avizate71. La ameninfärile locuitorilor din comuna Popesti (jud. Cojocna), din decembrie 1919, cä isi vor lua simguri lemne de foc din pädurea lui Tischler Mór dacä nu li se vor da in conditiile cerute de ei — sä о curefe ín parte — prefectul judetului ii provoacä Ja 19 februarie 1920 sä se abfinä de la orice prevelicatii de pädure cäci in caz contrar se va päsi impotriva lor cu cea mai mare strictete a légii iar pe pretorul pläsii centrale l-а invitat sä „pertracteze intotdeauna extraurgent prevelicatiile insinuate de proprietarul Tischler Mór si a apliea fatä de cei renitenti pedeapsa cea mai mare posibilä"72. Ingrijorat de frecvenfa inträrilor forfate in pädurile de pe teritoriul pläsii Borsa, pretorul explicä intr-un raport din decembrie 1919 cauzele lor si cere nu pedepsirea fäptasilor ci asanarea cauzelor care au dus la sporirea actiunilor färänesti pentru aprovizionarea lor cu lemne. ,,Studimd motivele acéléi anomalii — scria pretorul Liviu Ilea — am ajuns personal la convingerea cä... proprietarii de päduri, din cauze necunoscute, aproape tofi au о tinutä cu totul renitentä denegind poporului de a-i vinde pädure (lemne) pentru trebuintele lui“. $i citeazä, pentru exemplificare, cazul marilor proprietari Nagy Gábor si Piger József care au refuzat vinzarea lemnelor de foc locuitorilor de la Feiurdeni si Täureni. El solicitä subprefectului intervenfia Regiunii silvice pentru reglementarea acestei probleme. Räspunsul subprefectului imputemiceste insä tot pe pretor sä facä interventüle necesare pe lingä vechii proprietari si numai in cazul in care interventüle sale „nu vor conduce la rezultat le vom sprijini noi — spunea subprefectul la 20 decembrie 1919 — de antidot ca sä-i putem cura de maladia de care suferä proprietarii mari de päduri"73. Paralel cu actiunile amintite, la sfirsitul anului 1919 si inceputul célúi urmätor problema impärtirii pämintului in arendä fortatä, a pregätirii lucrärilor de reformä agrarä, a impärtirii in fapt — continuä sä 71 Arh. St. Blaj, Fond. Preiectura judetului Tirnava Micä. dosar nr. 3673/1919, fila 1. 72 Arh. St. Cluj-Napoca, Fond. P.j. Cojocna Dosar, nr. 2268/1919. 73 Ibidem, dosar nr. 7925/1919.
