Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
RAPORTU RILE DINTRE JAR AN I §/ M ARII PROPRIET ARI 425 septembrie 1919, acela?i prefect telegrafia tot Consiliului Dirigent cä popularia judetului säu a?teaptä cu neräbdare ,,ba in multe locuri pä?e?te agresiv" pentru a primi pämint in arendä59. Cu о zi mai tirziu, la 1 octombrie 1919, prefectul judetului vorbea impreunä cu C. Martinovici din nou de agitatiile legate de neaplicarea arendärilor fórjaié ?i a reforméi agrare subliniind neeesitatea de a se trece „pentru lini?tirea spiritelor, pentru asigurarea insämintärilor de toamnä ... momentan ... la tratative".60 Ei au cerut ín acela?i timp brosúra scrisä pe tema reforméi agrare ?i imprimate pentru completarea datelor cerute de reforma agrarä". „Sä se trimitä ... bro?uri pentru popor ?i imprimatele de lipsä cäci la prefecturä zilnic sint zeci de deputätii cu cereri de mo?ii"61. Concret pretorul plä?ii centrale din Cluj era nemultumit in octombrie 1919 pentru agitatiile din comuna Somo?faläu, Cara, Aghire?, Apahida ?i mai ales pentru aprovizionärile directe pe care ?i le fäceau zilnic färanii din trenurile de marfä. Era dezamägit de asemenea, de rezultatele sla>be in „descoperirea fäptuitorilor ?i impiedicarea acestei stari“, inregistrate de catre posturile de jandarmi, motiv pentru care ceruse dispozifii severe companiei de jandarmi din Cluj, amintind in acela$i timp starea de spirit din comunele Aghire?, Apahida, Cara ?i Somo?faläu subprefectului de la Cluj62, ln decembrie 1919 se amintea chiar de о fraternizare a jandarmilor din judeful Cojocna cu populafia de la sate, ace?tia fiind, in general, din partea locului63. „Iobag la nici о curte boiereascä nu vom mai fi" — declara in noiembrie 1919 primarul comunei Ocnita.64 Stari de spirit asemänätoare domneau in toamna anului 1919 ?i in comunele judefelor Tirnava Micä, Tirnava Mare $i Alba. Ea a fost semnalatä intr-o informare a lui Mihail Ambrosi, sau intr-un raport cum о nume?te el, din 10 decembrie 1919. Marele proprietär de la Media?, cu intinse livezi de pomi fructiferi ?i mai ales cu vifä de vie, dar ?i stäpinul célúi mai bun pämint arätor din citeva comune, aducea la cuno?tinfa Consiliului Dirigent actiunile täranilor din vecinätatea ora?elor Blaj ?i Aiud, indreptaite Smpotriva proprietätiilor sale de pe Tirnave ?i Mure?. О fäcuse desigur in calitatea sa de proprietär afectat de atitudinea färanilor. N-a uitat insä sä indice ?i cealaltä calitate, de deputat in „corpurile logiuitoare románé", pentru a asigura astfei raportului säu ecoul dórit. Reproducem un fragment din acest document: „Reintorcindu-mä acasä ... am aflat pe proprietatea mea din comuna Cräciunelul Inferior [de Jos] ?i pe intreaga imprejurime a Blajului ?i Aiudului stäri atit de tulburi ?i periculoase incit mä simt indatorat din punct de vedere ob?tesc a vä inainta un raport. Täranii acestui finut ?i mai cu seamä a?a-numifii voluntari au inceput a ocupa ?i a impärfi cu 59 Ibidem, pag. 534. 60 M. Stirban, Problema arendärilor lorfate din Transilvania, in anii 1919—1920, in AHA, Cluj-Napoca, XVI, 1973, p. 289. 61 Arh. St. Cluj-Napoca, Fond. C.D.R.A., тара nr. 3/1919, fila 535. 62 Arh. St. Cluj-Napoca, Fond. P. p. Cojocna, dosar nr. 6460/1919. 63 Ibidem, dosar nr. 2270/1919. 64 Ibidem, dosar nr. 7474/1919, fila 57.
