Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
RAPORTURILE DINTRE JÁRANI §/ MARII PROPRIET ARI 421 ín lunile de toamnä ale amilui 1919 agitafüle din satele judetului Cojocna au crescut műit, ín intensitate. Ele au fost consemnate de cätre pretorii de plasä care in cursul lunii septembrie 1919 au pornit о serie de vizité in satele ce aparfineau plä$ii fiecäruia, insofifi — unii ?i uneori — de cätre alte organe administrativ financiare. Aceste vizité au fost fäcute in temeiul regulamentului comun care cerea pretorilor sä iaisä, cél pufin odatä pe lunä, in comunele mari, indeosebi, §i ca urmare a unui ordin special al prefectului, dät probabil din ordin general, superior, din 25 august 1919. ln octombrie 1919 prefectul judetului Cojocna a motivat prezenja repetatä a pretorilor in comunele judetului cu „lipsa de autoritate a primarilor $i secretarilor comunali"38. Prin aceastä lipsä de autoritate la care a fäcut aluzie prefectul de la Cluj trebuie sä infelegem insä främintärile, binecunosoute din viaja satului in anii avintului revolutionär 1919—1921, främintäri multiple $i adinci legate de iupta färänimii pentru pämint, pentru о mai bunä aprovizionare cu produse agricole ?i industriale, la care, in imprejurärile date, primäriile comunale fäceau faja cu greu. Nu erau nici eie bine $i complet organizate. О parte din personalul vechiului aparat administrativ, ce rämäsese la locul säu, dacä nu era ostii, fäcea in multe imprejuräri, greutäfi locuitorilor satului prin sprijinul acordat marilor proprietari sau arenda$ilor. Resortul de interne din cadrul Consiliului Dirigent a recunoscut la 31 ianuarie 1919 cä cei mai mulfi notari comunali ?i cercuali, „parte silifi, parte infricafi de unele acte de dezordine ?i-au päräsit postul lor“, 5i a cerut prefectilor de judefe sä treacä „färä aminare la reorganizarea administrativä a comunelor prin constituirea primäriilor comunale in primul rind. Erau apoi invitati prefecfü sä recheme functionarii comunali refugiafi pentru a-?i relua posturile iar locuitorii satelor sä-$i formuleze oficial plingerile lor impotriva abuzurilor vechii adminietratii comunale $i urmärirea fo$tilor slujba^i fie pe calea administrativä, fie pe cea judecätoreascä.39 Ca urmare a ordinului amintit prefecfü de judefe sau pretorii de plasä au pornit acfiunea de organizare a primäriilor comunale prin numirea sau alegerea secretarilor $i primarilor comunali. Tot la 31 ianuarie 1919 Resortul finanfelor de la acela$i Consiliu Dirigent a intervenit pe lingä cel al internelor pentru ca acestea sä dispunä prefectilor $i subprefecfilor numirea urgentä a secretarilor comunali §i cercuali „in tot locul", deoarece se considera cä färä reorganizarea primäriilor comunale nu se vor putea stabili, prescrise §i incasa därile curente, precum si cele restante. Invitafia Resortului de finanfe a fost transpusä in copie prefectilor de judeje cu indicafia de a lua „cele mai stricte mäsuri pentru incasarea därilor"40. Organizarea primäriilor comunale era о necesitate ce se impunea cu acuitate in toate judetele Transilvaniei. Situafia era generalä ?i asemänätoare cu cea raportatä la prefectul judejului Cojocna, Consiliului Dirigent: „la preluarea 38 Ibidem, dosar nr. 1715/1919. 39 Arh. St. Tg. Mure?, Fond. Prclectura judetului Tirnava Micä, dosar nr. 14/1919, ( = P.j.T. Micä). 40 Arh. St. Chij-Napoca, Fond. P. j. Cojocna, dosar nr. 220/1919.
