Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
416 MARCEL $TIRBAN cu forfa in pädurile episcopiei de la Oradea situate pe Vale a Dräganului. Nimeni ?i nimic nu i-a putut opri pe tärani. О pMngere impotriva actiunilor färäne?ti amintite trimite Consiliului Dirigent la 1 iunie 1919 episcopul Radu ?i tot atujnci, in copie, о trimite ?i prefectului de la Cluj;, solicitind, din ambele pärti, sprijin armat.ei Secretam! comunei Alma$ul Mare raporta prefectului de la Cluj la 9 iunie 1919 cä numai ,,cu mari greutäfi $i folosindu-ne de represariile legale ne-а succes suprimarea pä?unärii ilegale pe mo?ia statusului romano-catolic §i s-a restabilit cea mai perfecta ordine"21 22. Locuitorii satului Vlaha (judetul Cojocna) au incercat sä obfinä pe cale petifionarä, adresindu-se prefectului, cele 64 jugäre din pämintul grofului Andrássy Gyula din comuna lor, arendate lui Tasslu Rezső, administratorul mo$iilor lui Andrássy Gyula. Avusese loc ;§i о confruntare intre tärani, proprietari ?i administratorul mo§iilor, probabil in iunie 1919. Pretoml plä$ii Giläu, cäruia ii fusese incredintatä spre rezolvare cererea locuitorilor din Vlaha, a raportat prefectului, odatä cu inaintarea intregului dosar al cauzei, la 31 iunie 1919 cä nu a reumát sä facä расе intre partidé. Citeva zile mai tirziu aceea?i cerere a fost dezbätutä la prefectura judetului Cojocna. Din relatarile arenda^ului, facute cu aceastä ocazie, rezultä sä täranii din Vlaha doriserä in 1919 ca pämintul lucrat, altädatä in parte, sä-1 lucreze acum potrivit ordonantei Consiliului Dirigent nr. 82, in timp ce el a fäcut toate sfortärile pentru a mentine vechile relatii oferind täranilor sä coseascä ín parte 1/3 finul $i 1/2 otava. Täranii erau insä hotäriji sä-5i rezolve singuri cererea atunci cind au väzut cä pe cale petitionarä sentinfa in favorul lor se läsa prea mult a^teptaitä. La data cind se purtau discutii, cind aveau loc pertractärile ei erau de mult in folosinfa terenului, unde au intrat cu forta.23 Päminturile marilor proprietari sau ale arenda$ilor, läsate acestora pentru sustinerea familiei lor, de?i trebuiau lucrate, conform prevederilor ordonanfelor ce au reglementat problema arendärilor forfate, in regie proprie, in multe cazuri ele erau date in parte de cätre proprietari sau subarendate. Exemplu árendásul Pap Ferenc a dat in arendä forfatä 700 jugäre din proprietatea lui Barcsai, iar restul de 700 jugäre läsate pentru a fi lucrate in regie proprie, el a recunoscut la 19 iunie 1919 cä „toate sint date pentru lucrare in parte gilänenilor"24. La fei au procedat $i proprietarii Gallus §i Paczy. Ei au cedat in folosinfä oamenilor mare parte din що|$ге, iar ceea ce §i-au refinut pentru din$ii „incä e datä in parte“25. Arendarea forfatä a unei párti din mo$ia grofului Teleki Domokos din Mila?, arendatä de proprietär lui Iacob Schreiber, a constituit atit din partea locuitorilor eit ?i din partea arenda$ului obiectul unor recursuri indreptate impotriva hotäririlor aduse de cätre prefectul judefului. Acfiu-21 Ibidem, dosar nr. 1230/1919. 22 Ibidem, dosar nr. 1105/1919. 23 Ibidem, dosar nr. 1254/1919. 24 Ibidem, dosar nr. 1099/1919. 25 Ibidem.
