Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
414 MARCEL 5TIRBAN Cluj ?i de reprezentanfi ai firmei sträine ce exploata pädurile loeului. Cu acest prilej s-au fäcut interesante constatäri, de ordin economic $i social foarte utile pentru cunoa?terea viefii järanilor din Beli? ?i nu numai de aici. Intreaga regiune muntoasä din Саграфш Apuseni avea aeeea?i geografie $i aceea?i istorie о aveau ?i oamenii säi. „Pämintul e expresiv de munte. Afarä de crumpene nu produce mimica. Toatä bogätia, respectiv averea din care ar putea sä träiascä oamenii e pädurea silvicä"14, se notase in protocolul incheiat la Beli? ln 5 laprilie 1919. Din päcate ?i aici ca ?i in alte loouri ale Transilvaniei — de la munte ori de la ?es — stäpinii pämintului ?i ai pädurilor nu erau de fapt ?i cei care ar fi trebuit sä fie ?i de drept: „Toatä pädurea de la Beli? e in mina a lor trei proprietari mari" se recunoscuse in acela§i protocol. Inträrile forjate ale järanilor de la Beli? in pädurile ce lor li s-ar fi cuvenit i$i gäseau astfei ?i ехрНсафШе ?i justificärile lor. Le infelesese se pare ?i pretorul care väzind casele satului cu tot ceea ce aveau in curtea lor, a socotit cä eie trebuiau reparate deoarece in anii räzboiului lipsise ?i materialul trebuincios ?i mina de lucru necesarä pentru imbunätäfirea lor. О parte din case incepuserä sä fie atunci reparate $i renovate dar pentru continuarea lucrului inceput täranii aveau nevoie de material. La lipsa lemnului se mai adäugau insä $i alte lipsuri $i alte necazuri. Una din firmele ce exploatase in mare parte pädurile Belisului ?i unde au lucrat in marea lor majoritate fáranii de aici au fost primifi la lucru intr-un numär foarte redus, abia 40 de zilieri. Mai gäsise primpretorul plä?ii de la Huedin §i citeva joagäre täräne$ti, mici, ce functionau cu sau färä autorizafie. La Giurcuta de jos lucrau 2, pe Valea Beli?ului 5, dintre care 2 erau minate de ma$ini cu vapori $i 3 cu apä. Mai era un joagär ?i pe Valea Calului. Pretutindeni pe unde a umblat primjpretorul de la Huedin pe Valea Beli?ului i-au fost adresate acelea$i cereri pe care el le-а rezumat astfel: „1. Poporul cere ?i are lipsä pentru a putea träi de lemne din pädure, ?i anume din pädurea apropiatä de casele lor, deoarece nu au vite de jug $i astfel din pädurea indepärtatä nu le-ar putea duce acasä; 2. Cer $i au lipsä, mai departe, de joagäre pentru ca sä poatä prelucra lemnele ?i anume: Giurouta de Sus 1 joagär, Dealul Botii 1 joagär, Ple?ul 1 joagär ?i la Dealul Calului 1 joagär,- 3. Se roagä pentru bucate in cantitate mai mare ?i cu ргеф mai moderat."15 Citeva luni mai tirziu, la 6 iulie 1919, ca urmare a celor solicitate de cätre täranii din Beli?, primpretorul plä?ii de la Huedin a revenit aici cu sc apui de а stabili cantitatea de lemne necesarä pe cap de locuitor precum ?i preful acestora. Täranii, strin?i de pe toate cringurile, au fost invitafi sä-?i aleagä, din fiecare cring eite 3 reprezentanti: „unul sä fie dintre cei mai avufi ?i 2 dintre cei säraci"16. Dupä pertractäri lungi purtate intre pretor ?i delegafü sätenilor s-а ajuns la un numitor comun in problema cantitätü de lemne ce urma sä fie distri-14 Arh. St. Cluj-Napoca, Fond. P. j. Cojocna, dosar nr. 1230/1919. 15 Ibidem. 16 Ibidem.
